Zarurile au fost aruncate de mult în ceea ce privește terenul pe care odată a funcționat una dintre cele mai mari producătoare de mobilă din Europa. IMAR SA s-a constituit și dezvoltat pornind de la două fabrici: Prima Fabrică de Mobilă Arad, fondată în anul 1890 de către L. E. Lengyel, furnizoarea de mobilă a Curții Imperiale Austro-Ungare și a Curții Regale Române, iar în perioada 1985-1990 principalul furnizor pentru Casa Republicii, a doua fiind Fabrica de Cherestea Arad, înființată în 1923 de către A.Cornis. Un mastodont care în perioada comunistă a ajuns să aibă mii de angajați, dar și cifre de afaceri deloc de neglijat. Acum, nu a mai rămas decât o amintire demnă de trecut în statistici.
Acest teren a fost vândut pe bucăți, fiind deja stabilit tot ce va fi construit aici. Parcări, blocuri, beton mai peste tot. Nicio noutate pentru un municipiu sufocat de zecile de hypermarket-uri construite pe multe spații verzi.
În anul 2004, la IMAR mai erau angajați 1.400 de oameni, iar în 2008 numărul a scăzut dramatic la 450, urmând ca în anul 2010 să se ajungă la 160 de muncitori. Cifrele de afaceri au căzut și ele într-un ritm covârșitor. În 2004, societatea avea o cifră de afaceri de 11,7 milioane euro, în 2008 cifra scade la 3,8 milioane de euro, iar în 2009, conform site-ului wikipedia, la 3,5 milioane euro.

Baraca de lângă Mall

Am intrat pentru cititorii noștri pe terenul fostei fabrici IMAR. Ce am găsit aici ne-a luat prin surprindere și pe noi. Chiar în mijlocul terenului lăsat în paragină s-au format două lacuri, e drept micuțe, dar cu multă papură și vietăți care și-au găsit un nou cămin aici. Natura și-a intrat repede în drepturi. Am mai descoperit și o construcție improvizată, ridicată pe marginea unuia dintre lacuri, locuită de oameni ai străzii. Acestia sunt singurii ce se pot lăuda că stau la cort lângă punctul cel mai căutat de arădeni, mall-ul. Lemnele nu sunt o problemă… au de unde să taie, sunt destule pe toată lungimea terenului. Nu am reușit să ne apropiem mai tare de adăpostul improvizat din cauza unei „potere”, formată din șase câini foarte agresivi.
Dar imaginile vorbesc de la sine de „mica rezervație” de la intersecția străzii 6 Vânători cu Calea Aurel Vlaicu.

Născut în 1890, mort în 2010

Terenul pe care stătea falnică fosta glorie a Aradului – fabrica de mobilă – nu mai este subiect de mândrie. Acum doar trecutul mai face cinste orasului. Care trecut?
„Aventura începe în anul 1890, când un tâmplar pasionat de meseria sa, entuziast şi curajos îşi deschide un atelier de mic mobilier în partea de sud a oraşului Arad. Afacerea se dezvoltă rapid, calitatea deosebită şi design-ul sofisticat devenind trăsături caracteristice pentru mobila Lengyel, marcă ce devine cunoscută în întreaga Europă. În scurt timp de la înfiinţare, fabrica Lengyel va trece la producţia de mică serie a mobilierului artistic cu sculptură şi intarsie. Obţine numeroase comenzi de mobilier pentru locuinţe, birouri, hoteluri de lux şi restaurante. În anii de început, firma Lengyel apeleaza la meseriaşi şi desenatori din ţările Imperiului Habsburgic, cu tradiţie în domeniu: Austria, Boemia, Polonia, Ungaria, dar treptat se formează şi specialisti locali, care impulsionează dezvoltarea afacerii. Prin delicateţea, stilizarea şi bogăţia detaliului, prin design-ul îndrăzneţ şi sofisticat, fabrica Lengyel s-a impus pe plan naţional şi s-a afirmat în străinătate ca o firmă serioasă, de prestigiu”, se arată pe site-ul companiei www.imar-sa.ro.

Locul 20 în lume în 1989

„La sfârșitul lui 1989, industria mobilei din România era organizată în 47 Întreprinderi şi Combinate de prelucrare a lemnului, în care lucrau aproximativ 180.000 de muncitori. Majoritatea acestor combinate prelucrau cherestele, furnire, plăci aglomerate din lemn etc., până la produsul finit – mobila. La sfârşitul anilor 1988–1989 industria mobilei din România exporta aproximativ 70% din producţie şi ocupa locul 20 în lume-– cu aproximativ 500 milioane de dolari profit pe an -, între marii producători de mobilă. Exportul se efectua în mare parte în ţările URSS aproximativ 60% şi 40% în ţările Europei de vest şi pe alte continente”, se arată în raportul privind starea economică şi socială a sectorului de prelucrare a lemnului şi a mobilei, întocmit de Federația Sindicatelor Libere din Industria Lemnului România (FSLIL).