Nici o surpriză în şedinţa CLM de vineri: Puterea a văzut drept perfect proiectul privind viitorul pod de lângă podul Traian, desenat de o firmă din Ungaria, în timp ce Opoziţia i-a dat vot negativ, fără echivoc. La numărătoarea voturilor, lucrurile s-au precipitat, iar scandalul a atins apogeul. Puterea şi-a impus, însă, puterea şi nu s-a mai obosit să supună din nou proiectul la vot. A susţinut că „proiectul de hotărâre nr.196/2011 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi ai Studiului de Fezabilitate privind obiectivul de investiţie „Modificare structură de traversare Pod Traian” a primit 15 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”, deşi Claudiu Cristea afirma că proiectul a căzut pentru că au fost în sală şi câteva abţineri. Ceilalţi membri ai Opoziţiei au cerut revotarea actului. Totuşi, niciunul dintre cei presupuşi a se fi abţinut de la vot nu au contestat numărătoarea, singurii care au garantat pentru voturile împotrivă fiind cei cinci consilieri ai Opoziţiei. Aşa că…
Dincolo de o statistică clară a modului cum au votat consilierii, un lucru a fost cert şi ieri: în faţa unui consiliu în care Puterea deţine majoritatea, destul de confortabil, lupta Opoziţiei s-a dovedit din nou, dacă mai era nevoie, zaradnică.
Dar haideţi să vedem ce a declanşat acest nou scandal în CLM. Reprezentanţii firmei maghiare, care a întocmit studiul de fezabilitate pentru viitorul pod, au prezentat în CLM toate cele trei variante, cu detalii legate chiar de tonele de oţel folosite sau de calitatea acestuia, cu avantajele şi dezavantajele fiecărei variante. Au indicat şi soluţia preferată atât de ei, cât şi de executivul local şi au aşteptat în linişte întrebările consilierilor.
Şi acestea au venit. Claudiu Cristea a fost primul care a ieşit la atac şi i-a întrebat, simplu, dar cât se poate de adevărat, dacă municipalitatea din Budapesta, unde există un pod mult mai mare dar asemănător cu podul Traian (obiectivul arădean a fost inspirat de acolo – n.r.), ar accepta construirea unui pod nou, de genul celui propus de experţi arădenilor, lângă podul istoric. Cum era de aşteptat, maghiarii nu au răspuns cu „Da” sau „Nu”, ci au preferat să prezinte expertiza pe care o au în domeniu, istoria firmei, lucrările pe care le-au făcut în Budapesta, amintind de construcţiile moderne pe care le-au făcut lângă obiectivele istorice din capitala Ungariei. „Este o întrebare logică”, au declarat maghiarii, adăugând imediat, însă, faptul că „avem experienţa în a decide ce şi unde să proiectăm şi ce structuri să ridicăm”.
Cristea s-a arătat nemulţumit de răspunsul evaziv şi a susţinut că şi-ar fi dorit o formulare directă, neconsiderând afirmaţiile experţilor maghiari drept răspuns la întrebarea pusă. A completat, mai apoi, cu faptul că „nicio municipalitate nu ar fi acceptat un asemenea pod. Această intervenţie este cea mai gravă: distruge valoarea podului”. Tot Cristea a fost cel care a mai precizat că în PUG-ul Aradului a fost prevăzută realizarea unui pod peste Mureş pe Andrei Şaguna, şi nu lângă „Traian”.
Puterea a intervenit prompt. Directorul Răzvan Popa a precizat faptul că noul pod peste Mureş, oportunitatea ridicării lui, a fost deja bătută în cuie de consilieri anul trecut şi nu face subiectul acestei discuţii, în timp ce alesul Ovidiu Moşneag l-a invitat pe Cristea să participe la licitaţii, să dea soluţii dacă este atât de bun expert în acest domeniu.
Replicile au curs: Moşneag a vorbit de municipalităţi mai mari care au integrat structurile noi în vechile obiective, transformându-le chiar în exemple de succes (a amintit aici de piramida de la Louvre), în timp ce Cristea a catalogat intenţia de ridicare a podului lângă „Traian” drept ambiţia unei singure persoane. Dekany nu a privit nici el cu ochi buni noul pod, considerând că vor exista probleme legate cel puţin de spaţialitate în raport cu hotelul de lângă. Pe subiect a intervenit tot cu critici şi Marian Melinte.
Nici măcar Czister Kalman nu s-a arătat de acord cu propunerile maghiarilor vis-a-vis de noul pod, considerând, ca arhitect, că se impune ca proiectanţii să prezinte şi o subvariantă a soluţiei alese (pod suspendat).
Cei mai mulţi dintre aleşii Puterii, însă, nu au avut nimic de comentat legat de acest pod, aşa că au votat propunerile făcute în proiect, fără a accepta vreuna din modificările cerute de Opoziţie sau amânarea proiectului.
Variantă cu avantaje şi dezavantaje
Varianta preferată de proiectanţi şi de Primărie vorbeşte de ridicarea unui pod suspendat, care ar costa undeva pe la 8,4 milioane de euro (cea mai ieftină din cele trei variante, cu 25% mai ieftină decât prima variantă), în care necesarul de oţel ar fi de 600 de tone (2/3 din necesarul estimat în cazul primei variante), un pod cu o suprastructură mai uşoară decât celelalte şi care va fi mai uşor de montat la faţa locului. Varianta propusă de maghiari a fost schimbată din mers, chiar în şedinţa CLM, când grinzile care susţin podul au fost înlocuite cu cabluri, pentru a face podul şi mai suplu şi pentru a lăsa să se vadă mai mult din podul Traian. Ca dezavantaj al acestei variante, experţii maghiari au amintit faptul că va fi mai complicată construirea plăcii carosabile a podului.
Nu se vede
Cel puţin în imagini, podul propus nu asigură vizibilitate prea mare podului Traian, toate variantele ştirbind destul de puternic imaginea monumentului istoric. Votul, aşa cum a fost el, a fost, însă, decisiv.
Citiți principiile noastre de moderare aici!