A apărut prin 1993-1994, s-a degradat treptat, dar odată cu degradarea a devenit un simbol modern al Aradului. În 2016, identitatea i s-a şters cu totul şi doar cei care mai aveau memorie bună puteau intui că acolo a trăit şi zâmbit pentru arădeni Marion Davies, cu părul său bucălat şi un pahar de Coca-Cola în mână. După ce a dispărut de pe peretele singurei străzi pietonale din Arad, surprinzător, pictura s-a bucurat de o petiţie care viza salvarea sa, de o informare – că responsabilii Coca Cola sunt interesaţi să plătească restaurarea reclamei, de câteva negocieri, de artişti, dar mai ales de oameni cu suflet mare, care au făcut ca la final de iulie, Miss Marion Davies să ne zâmbească din nou, de această dată pe un fond mult mai luminos, la intrarea pe strada Meţianu. Şi asta face de vineri, 29 iulie, după ce artiştii plastici Sabin Chintoan şi Cătălina Oproiu şi-au pus amprenta peste chipul actriţei americane, celebră la începutul secolului XX, lucrând pe schele, de dimineaţa până seara, timp de trei zile.

Dar cum a fost posibil tot? Cum de chipul şi zâmbetul actriţei a înmuiat inimile celor de la Coca-Cola, celor de la Fluidix, care au asigurat vopselele, dar şi coordonarea întregii lucrări?

Greu de spus, greu de crezut, dacă nu crezi că există şi oameni de suflet. Şi companii care ştiu cât înseamnă imaginea şi care sunt dispuse să plătească pentru ea, fără a aştepta câştiguri imediate. Companii care au plătit zeci de mii de lei pentru autorizaţii, avize, studii de reabilitare a faţadei întregii clădiri, pentru materiale folosite, pentru artişti, pentru ca zâmbetul actriţei americane să rămână ani buni pe peretele lateral al clădirii de pe Meţianu, la loc vizibil pentru toţi trecătorii.

Condiţia Coca-Cola: să dăinuie

Va dăinui Marion Davies şi a sa Coca-Cola pe peretele proaspăt reabilitat de pe strada pietonală? Dacă îl ascultăm atent pe Miron Câlţia, antreprenorul acestei lucrări unice, inedite, frumoase, da. Cerinţa celor de la Coca-Cola a fost ca pictura să dăinuie în timp, iar condiţia lor a fost pe placul tuturor celor care au pus suflet la realizarea ei: antreprenorul Miron Câlţia, pictorii Sabin Chintoan şi Cătălina Oproiu, reprezentantul locatarilor şi iniţiatorul întregii operaţiuni, Titi Cladovan.

Negocierile cu Coca-Cola au fost începute de Titi Cladovan, cel căruia mai apoi i-a revenit menirea de a fi reprezentantul celor şase proprietari de apartamente din imobilul de pe strada Meţianu. Conduse mai apoi de cel care a fost solicitat iniţial să facă un calcul al valorii materialelor şi manoperei necesare reabilitării, managerul Fluidix Arad, Miron Câlţia, negocierile s-au finalizat în semnarea unui contract tripartit, între Câlţia, reprezentanţii Coca-Cola şi Titi Cladovan, ca reprezentant al proprietarilor din imobil. Din 1 septembrie 2015 a început munca efectivă pentru a duce opera la bun sfârşit: s-au făcut studii de faţadă, s-au cerut şi obţinut (toate fără probleme din partea autoritatilor – precizează Miron Câlţia) autorizaţii şi avize, s-au identificat artiştii care să realizeze pictura, s-au făcut calcule, s-au oferit două variante de reabilitare şi s-a aşteptat un timp destul de lung pentru ca proprietarii din imobil să se înţeleagă şi să-şi dea acordul pentru opera de artă ce urma să prindă viaţă, din nou, pe peretele lateral al clădirii.

Secretul din spatele materialelor

S-a trecut apoi la execuţie, cu întârziere de câteva luni, dar s-a trecut. Iar aici stă secretul viitorului, al trăiniciei impuse de Coca-Cola, pe finanţarea sa s-a aplicat o nouă tencuială de exterior, marca Knauf, peste care s-a pus o plasă de fibră de sticlă prinsă cu un adeziv aditivat cu microfibre Duraziv. A fost apoi finisat peretele cu un glet de exterior, tot de la Duraziv, a fost amorsat, vopsit. Vopseaua folosită este Dulux Weathershield, fabricată în Anglia, pentru care producătorul oferă o garanţie de 15 ani! Cu acelaşi tip de vopsea s-a executat şi pictura, iar la final, pe partea de sus, unde se află pictura, s-a dat cu o soluţie protectoare pe bază de nanotehnologie, care protejează foarte bine peretele împotriva apei, a poluării, a sărurilor, a tot ce poate afecta pictura. Mai mult, în partea de jos a peretelui s-a dat un strat de vopsea protectoare, antigraffiti, o vopsea pe bază de parafină. Doi metri de protecţie a peretelui de intenţiile pictate ale unora sau altora. Se spune că, în momentul în care se încearcă scrierea sau desenarea cu spray pe peretele astfel protejat, vopseaua prinde dar se curăţă foarte uşor după aceea. E posibil, însă, ca şi această vopsea să aibă limitele ei, dar să sperăm că nu vom fi nevoiţi să aflăm acest lucru.

Un zâmbet pe jumătate

După toate aceste tratamente, intervenţii şi înfrumuseţări, lucrarea s-a finalizat. Nu şi opera de artă. Ar trebui pentru ca imobilul să se impună pe Meţianu, să schimbe soarta estetică a străzii, ca faţada principală să fie şi ea reabilitată. Doar 2.000 de lei pe proprietar de apartament. De atât ar mai fi nevoie şi la final am vorbi poate de unul dintre puţinele imobile arădene reabilitate ca la carte.

Dar, cum era de aşteptat, cel mai greu de convins sunt locatarii, cei care trebuie să plătească ce a mai rămas din reabilitare, ţinta cheltuielilor şi a beneficiilor finale. Şi cum poţi să îi determini să scoată bani din buzunar, chiar dacă 80% din lucrare e deja plătită? Cum poţi să-i convingi că merită să ai o lucrare de calitate, la care doar execuţia şi materialele costă 12.000 de lei (4.000 sunt materialele, jumătate urmând a fi sponsorizate) şi în care rămân puţini bani de acoperit din buzunarul propriu? Cum să-i determini să scoată acum sume din buzunar pentru ca apoi acestea să se scadă din impozitul pe clădiri, în următorii cinci ani, timp în care locuieşti într-unul din cele mai frumoase imobile din municipiu? Cum poţi să le spui că, una peste alta, Coca-Cola le-a purtat noroc şi că au beneficiat de ceva la care cei mai mulţi doar visează, pentru că nu au şi nu vor avea o pictură celebră pe perete, nici sponsori de calitate, nici oameni inimoşi care să pună umărul doar aşa, pentru ca parte din Arad să arate mai bine.

Când vor înţelege toate acestea, poate vor expira avizele şi autorizaţiile obţinute pe bani grei de Coca Cola (pentru doi ani), poate sponsorii se vor sătura să aştepte să tot ofere materiale pentru o lucrare care nu mai începe, iar oamenii de suflet ai Aradului îşi vor îndrepta privirea spre un alt mecenat. În tot acest timp, actriţa americană va zâmbi cu paharul de Coca Cola în mană, ca o dovadă a faptului că se poate… dacă ştii să vizezi frumos.

„Ar fi arătat foarte frumos”, spune parcă cu tristeţe, dar încă entuziasmat, Miron Câlţia, în loc de concluzie. Ar putea arăta în continuare frumos. Ar putea să fie mai mult decât o ştire care a ţinut capul de afiş al ziarelor timp de trei zile.

Pictura lui Sabin Chintoan

Cum a ajuns Sabin să picteze peretele de pe Meţianu? Miron Câlţia îl ştia de mult, pentru că venea des la magazin pentru a-şi cumpăra culori pentru lucrări. Şi îi admira opera de pe alţi pereţi. Şi seriozitatea. Şi forţa de muncă. Dar despre pictorul Sabin Chintoan şi alte picturi ale sale, într-un alt material.