JA. Peste 50 de amendamente, unele votate, altele nu, niţel scandal şi bani mai puţini. Personal, aşa aş rezuma bugetul Aradului din acest an. Dvs. cum l-aţi defini în câteva cuvinte?
Gheorghe Falcă. Bugetul anului 2013 este, ca să-l definesc foarte scurt, un buget al stabilităţii. Aradul a depăşit cu bine criza, am avut creştere economică într-un interval de timp deosebit de dificil, am avut investiţii ale administraţiei pe care le continuăm. Suntem aşadar, acum, într-un moment de stabilitate. Totodată, prin investiţiile şi marile lucrări ale mandatului precedent, am depăşit dezechilibrele care marcau oraşul, cele dintre cartiere semirurale şi zone cu adevărat urbane, de pildă. Avem acum cartierele – Gai, Sânnicolau Mic, Bujac – asfaltate, canalizate, infrastructura de transport a fost modernizată, mari artere precum Vlaicu sau Calea Romanilor-Timişorii au fost reabilitate, la fel şi centrul istoric. Totodată, reforma instituţională şi cea a aparatului bugetar – impuse de criză – au adus un plus de echilibru şi eficienţă. Atingând această stabilitate, suntem într-un moment al reglajului fin, al plusului de confort şi civilizaţie urbană care, văzute superficial, par să presupună un efort administrativ şi bugetar diminuat. Însă, strategic vorbind, un astfel de angajament faţă de cetăţeni presupune şi investiţii corecte şi importante şi o mai mare migală gospodărească.
JA. Drumuri, spaţii verzi, cultură, mai multă distracţie. Dacă ar fi să alegeţi cuvântul care se regăseşte cel mai des din punct de vedere financiar în buget, pentru care aţi opta şi de ce?
G.F. Am vorbit despre stabilitate şi echilibru. Un alt cuvânt care stă în spatele elaborării bugetului este strategia. Pentru că vorbim de investiţii cu adevărat strategice în educaţie şi în cultură, după cum avem în vedere acţiuni de amploare, concentrate, în ceea ce priveşte parcurile, spaţiile verzi şi de recreere – ştrandul arădean, pistele pentru biciclete. Sunt investiţii pe care le putem numi investiţii de statut, care vor creşte rangul real şi simbolic al Aradului, atât în ochii investitorilor, al turiştilor, cât şi mai ales în ochii arădenilor, care se vor simţi şi mai mândri de oraşul lor, în care vor locui mai confortabil, mai civilizat, mai european.
JA. Spuneţi destul de des, mai nou, că Aradul a intrat într-o altă etapă, că lucrările la infrastructura mare se finalizează anul viitor şi că de atunci va veni timpul să se treacă la a doua etapă, cea a infrastructurii estetice. Dar ce le veţi spune arădenilor care încă se plâng de gropile de la ei de pe stradă, de trotuarele ca şi inexistente? Ce le veţi spune celor din Opoziţie, care vă vor acuza, fără doar şi poate, că aţi încurcat iar priorităţile?
G.F. Cum spuneam mai devreme, în Arad nu mai există dezechilibre între diferitele cartiere. Un singur exemplu edificator: la primul meu mandat, străzile oraşului erau canalizate în proporţie de 54%, astăzi am depăşit 97%, iar pe parcursul acestui mandat vom rotunji procentele până la 100%. Daţi-mi voie să susţin că nu am evaluat greşit priorităţile şi că nu ne puteam apuca de piste de biciclete, de pildă, înainte de a avea canalizare şi asfalt. Desigur, există zone în care starea drumurilor şi a trotuarelor nu este cea mai bună, iar aceste zone sunt pentru mine şi echipa mea prioritare. Există un număr de 27 de străzi (Hunedoarei, Bd.Titulescu, str.Pădurii, Calea Timişorii – tronsonul cuprins între strada Ştefan cel Mare şi linia de cale ferată, Calea 6 Vânători, Magherului, Steagului, Şt. A. Doinaş, Crişan, Cloşca, Ghe. Popa de Teiuş, 1 Decembrie, Ion Şirianu, N. Grigorescu, Orşova, L. Szantay, Transilvaniei, Şincai, Călăraşilor, Simion Popa, Brâncuşi, Şezătorii, Bihorului, Dorobanţilor, Vasile Milea şi Bariţiu) care trebuiau reabilitate prin Programul Naţional de Dezoltare a Infrastructurii, aşadar cu banii Guvernului României. Guvernul Ponta, cu sprijinul parlamentarilor Căprar, Măduţa şi cu aportul prefectului, a blocat acest program. Reprezentanţii USL au mai oprit banii pentru continuarea lucrărilor la Parcul Pădurice, investiţia la grădiniţa din Micălaca, intubarea Canalului Mureşel şi, aşa cum ştie deja o ţară întreagă, s-au stopat lucrările la cele două pasaje. Din păcate, se pare că Opoziţia locală nu înţelege priorităţile, pentru că nu susţine în niciun fel reluarea acestor investiţii. Ne vom strădui însă, eu şi echipa mea, să găsim soluţii, pentru ca cetăţenii să nu cadă victime ale unei răzbunări pur politice.
JA. Chiar şi investiţiile mari realizate până acum au parte de critici vehemente din partea politicenilor Opoziţiei. Bănci de mii de euro, capace de canal la fel de scumpe…sună sfidător aceste sume. De ce s-a ajuns aici? Cine are controlul banilor care se cheltuiesc în investiţiile arădene, cine îl va avea?
G.F.Orice mare proiect, atunci când vrei să-l priveşti cu ochi critic şi în detaliu, îţi poate apărea ca având imperfecţiuni. Dar, dacă mergi şi mai departe, şi priveşti acele detalii cu mai mare atenţie, înarmat cu cunoştinţe şi bine documentat, ele nu mai apar ca fiind discordante cu marele proiect. De pildă, preţul băncilor de care vorbiţi este chiar preţul lor de catalog, iar băncile nu sunt simple băncuţe, obişnuite într-un parc, ci un ansamblu masiv de mobilier stradal, propus de arhitecţii care au lucrat la proiectul Histurban, finanţat pe fonuri europene, construit cu materiale special (granit). Iar dacă luăm în considerare durata îndelungată de utilizare a acestui tip de mobilier, înţelegem că preţul reprezintă o investiţie, nu o extravaganţă.
JA. Nu vă văd renunţând la gândul Aradul – Capitală Culturală Europeană 2021 în pofida unui curent creat anti-această ţintă, care enumeră lucrurile care lipsesc oraşului nostru şi care înclină grav balanţa spre o nereuşită. E Aradul un oraş cultural sau are el şanse să devină? Cum să schimbi mentalităţi, fără bani şi fără un curent de opinie clar conturat în acest sens?
G.F. Daţi-mi voie să mă îndoiesc de existenţa unui „curent” de opinie contrar acestui proiect. Poate că există voci răzleţe, ale celor de la USL -Purcaru, Galiş, Ciupe, Măduţa – în niciun caz concertate, dar proiectul are parte de susţinerea quasi-majorităţii arădenilor, fie ei consilieri, personal executiv în Primărie, oameni de cultură, membri ai societăţii civile sau cetăţeni preocupaţi de bunul mers al cetăţii. Cu toţii suntem mândri de tradiţia culturală a Aradului şi vrem să facem mai mult pentru ca oraşul să-şi îmbunătăţească şi să-şi diversifice oferta culturală actuală. Şi, mai ales, suntem convinşi că, indiferent de rezultatul jurizării competiţiei, niciun efort în această direcţie nu va fi zadarnic. Oare un oraş cu mai multe festivaluri, cu mai multe spaţii de recreere culturală, cu mai mulţi localnici şi turişti consumatori de cultură nu e un oraş mai bun? Personal, lucrurile îmi par a ţine de domeniul evidenţei, aşadar nici nu poate fi vorba de schimbarea de mentalitate sau a unui curent de opinie: amândouă sunt mai mult decât favorabile proiectului.
JA. Există pe piaţa arădeană acuze legate de faptul că primarul Falcă nu mai e în contact cu realitatea arădeană. Cât de des mergeţi pe şantiere? De câte ori staţi şi vorbiţi cu oamenii de rând despre nevoile lor? Cât la sută din acestea se regăsesc în bugetul acestui an?
G.F. Încercaţi să mă plasaţi într-un turn de fildeş. Or, în realitate sunt un primar cât se poate de accesibil, cu o anticameră plină, cu un birou forfotind. Iar atunci când nu sunt de găsit la birou, ştiţi foarte bine că secretariatul oferă vizitatorilor o frază cod: „e zi de şantier pentru primar”. Pentru că, inginer constructor fiind, am nu doar nostalgia, ci şi o mare plăcere în a fi la faţa locului, acolo unde se realizează lucrări importante. Cu cetăţenii am nu doar consultări curente, ci şi zile speciale de întâlnire, cunoaşteţi programul deja tradiţional „O zi cu primarul”, şi nu doar acesta. De-a lungul timpului am organizat întâlniri formale şi informale cu cetăţenii din lista mea de Facebook, cu bloggeri angajaţi civic, cu oameni din societatea civilă sau reprezentanţi ai breslelor profesionale şi asociaţiilor. Şi iată, multe din cele pe care cetăţenii şi le doreau cu insistenţă, parcuri, zone de recreere, piste de biciclete, sunt foarte bine reprezentate şi finanţate în acest buget.
JA. Fără ajutor de la centru şi cu tot mai puţini bani la buget, crede primarul Falcă că are şanse la încă un mandat pe fotoliul de edil? Sau… mai e provocatoare această funcţie?
G.F. Un primar nu e făcut de la centru şi nu îşi îndeplineşte mandatul ajutat cu bani trimişi ca un favor de la Bucureşti. Un primar îşi îndeplineşte mandatul conform legii şi tot conform legii este alcătuit şi bugetul. Iar Aradul nu trebuie să primească decât ceea ce i se cuvine conform legii. Iar dacă guvernul şi parlamentarii Căprar, Măduţa, Cristina, Calimente nu vor înţelege să-şi respecte obligaţiile legale şi contractuale cu Aradul, sunt sigur că cei sancţionaţi vor fi reprezentanţii USL. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că oraşul nostru a fost campion în atragerea de fonduri europene, cu cea mai mare rată de absorbţie pe cap de locuitor. Aşadar, avem competenţa de a găsi resurse de finanţare complementare pentru a ne duce la bun sfârşit proiectele.
„Oare un oraş cu mai multe festivaluri, cu mai multe spaţii de recreere culturală, cu mai mulţi localnici şi turişti consumatori de cultură nu e un oraş mai bun?”
Citiți principiile noastre de moderare aici!