Cercetări anterioare au asociat un comportament sedentar mai intens – inclusiv statul pe scaun sau întins – cu rezultate mai slabe în ceea ce priveşte starea de sănătate. Cu toate acestea, majoritatea recomandărilor actuale se concentrează pe durata totală a timpului petrecut în poziţie sedentară.

Noile descoperiri sugerează că şi modul în care este distribuit acest timp sedentar poate fi important. Statul pe scaun de-a lungul mai multor perioade scurte de timp s-ar putea să nu aibă aceleaşi asocieri ca petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziţie şezând.

Cercetătorii au examinat datele a 91.292 de participanţi din cadrul UK Biobank. Fiecare participant a purtat un instrument de monitorizare a activităţii timp de şapte zile, iar cercetătorii au urmărit apoi grupul pe o perioadă medie de 12,38 ani.

Echipa de oameni de ştiinţă a împărţit activitatea în mai multe categorii. Comportamentul sedentar prelungit a fost definit drept perioade de cel puţin 30 de minute, în care cel puţin 90% din timp a fost petrecut în poziţie şezând. Comportamentul sedentar întrerupt a inclus perioade cu o durată mai mică de 30 de minute sau perioade în care mai mult de 10% din timp a fost dedicat mişcării. Au fost măsurate, de asemenea, diferite niveluri de activitate fizică.

Un comportament sedentar prelungit mai frecvent a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer, cu o incidenţă generală mai mare a cancerului, cu tumori asociate cu obezitatea (spre exemplu, cancer esofagian, hepatic, renal, pancreatic, colorectal, mamar, ovarian şi tiroidian) şi cu tumori asociate cu diabetul de tip 2.

Comportamentul sedentar întrerupt a fost asociat cu un model opus, prezentând un risc mai scăzut pentru toate rezultatele examinate.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, ce s-ar putea întâmpla dacă statul prelungit pe scaun ar fi înlocuit cu mişcarea. Astfel, înlocuirea unei ore pe zi de comportament sedentar prelungit cu activitate fizică uşoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer.

Rezultatele provin dintr-o singură cohortă de voluntari participanţi la UK Biobank. Acest grup de voluntari tinde să fie mai activ fizic în comparaţie cu populaţia generală din Marea Britanie, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în mod egal tuturor, au notat autorii.

De asemenea, studiul observaţional nu poate stabili că petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziţie şezând cauzează direct cancerul sau decesul prin cancer.

“Constatările noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătăţii pot fi influenţate nu numai de timpul total petrecut în poziţie sedentară, ci şi de faptul că acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate”, au afirmat autorii studiului.

“Acest model este plauzibil din punct de vedere biologic: studiile experimentale au arătat că întreruperea statului prelungit în poziţie aşezată cu scurte perioade de activitate poate îmbunătăţi răspunsurile metabolice în comparaţie cu statul neîntrerupt în poziţie şezând”, au precizat ei.

Rezultatele indică un rol potenţial important al mişcării zilnice, chiar şi atunci când aceasta nu se încadrează în categoria exerciţiilor fizice moderate sau intense.

“Ghidurile actuale privind sănătatea se concentrează în mare măsură pe exerciţiile fizice moderate sau intense, însă constatările noastre arată că mişcarea uşoară n-ar trebui ignorată. În viitor, studiile clinice ne vor ajuta să depăşim recomandările generale şi să dezvoltăm strategii personalizate pentru a întrerupe perioadele de stat pe scaun”, au notat autorii cercetării.

Studiul a fost susţinut de American Cancer Society şi de Institutele Naţionale de Sănătate din SUA.

Sursa: AGERPRES