Ce se mai poate scrie sau povesti despre Alin Văcean, managerul Filarmonicii arădene?! Nimic care să nu șocheze, care să nu ne uimească și care să nu ducă la aceeași inevitabilă întrebare: de ce ocupă încă acest post? De unde atâta neputință din partea consiliului local, de unde atâta susținere din partea administrației locale, de unde atâta nepăsare pentru soarta unei instituții de cultură arădene? Suntem prizonierii unui sistem absurd în care evidențele nu contează, în care vocea majorității angajaților este doar un zgomot de fundal cu care ne-am obișnuit, în care vocea dominatoare este a celui care deține puterea, indiferent dacă este de partea adevărului sau nu.
La un an de la declanșarea grevei generale, sindicaliștii angajați ai Filarmonicii arădene de stat s-au adunat și au făcut un bilanț kafkian, al absurdului care continuă să troneze la una din cele mai prestigioase instituții ale municipiului Arad: Filarmonica de stat.

Primul absurd, bazat pe lege

Au fost dați afară oameni, cinci instrumentiști din care doi lideri de sindicat, au fost luate măsuri abuzive, s-au schimbat regulamente. Justiția a dat dreptate angajaților, susțin sindicaliștii. Nu mai puțin de 8 procese au fost câștigate în instanță prin sentințe definitive împotriva managerului, spun aceştia. S-au plătit și vor mai fi plătiți aproape 30.000 lei din bani publici ca daune după pierderea proceselor sau ca amenzi aplicate de către ITM. Alte cel puțin două procese sunt pe rol și va mai urma și cel al „proaspătului” demis, vicepreședintele Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Filarmonica de Stat Arad, Tiberiu Varyas.
Motivele pentru care au fost dați afară oamenii sunt din cele mai ciudate, spun sindicaliştii: „un angajat a fost sancționat pentru că studia cu lumina aprinsă”, vicepreședintele sindicatului pentru că a „furat” din timpul alocat repetițiilor câteva minute pentru a comunica un anunț către sindicaliști, cu acordul dirijorului etc.
Instanța a dat dreptate, de fiecare dată, angajaților, dar managerul continuă aceeași politică care va declanșa alte procese și probabil, alte daune plătite din bugetul public, mai spun aceştia. Administrația locală acceptă și plătește.

Al doilea absurd: comisia de disciplină

Cine sunt cei care decid asupra soartei angajaților? Cine sunt cei care spun dacă activitatea acestei instituții de cultură este conform regulamentelor? Trei oameni: administratorul, pompierul și dirijorul corului. Indiferent ce va decide cel din urmă, singurul care are legătură directă cu viața artistică a filarmonicii, votul celorlați doi contează. „Respectăm orice meserie, instituția noastră are nevoie și de administrator, și de pompier, și de casieriță, și de femeie de serviciu, la fel cum are nevoie de instrumentiști sau coriști, dar nu putem permite ca activitatea noastră artistică să fie judecată de oameni care nu au nici o tangență cu munca noastră. Nu pot discuta cu ei situații specifice artiștilor”, a declarat maestrul Rădoiaș. Deși componența comisiei este legală, nu este morală, spun protestatarii.

Al treilea absurd, cu iz cultural

Tot în conferința de presă organizată marți seara de sindicaliști, s-a discutat despre pierderea calității actului artistic. „Suntem tot mai puțini, se lucrează cu colaboratori. La fiecare repetiții vin alții”, precizează Varyas, susținut de ceilalți membri ai orchestrei prezenți la conferință. În acest moment în orchestră au rămas 30 de persoane și în cor 32, în timp ce alte orchestre considerate mai mici sunt de cel puțin 50 de persoane. Cât despre turnee în afara țării, ultimul organizat de către Filarmonica Arad a fost în urmă cu… 8 ani.
Maestrul Rădoiaș susține că cel puțin două ar mai fi fost posibile dacă managerul nu ar fi intervenit. „Am avut o invitație oficială pentru un concert la Praga, pe care nu am onorat-o și s-ar putea să pierdem și pe cel din Italia de la Milano, pentru că nu ne conformăm indicațiilor managerului”, susține Rădoiaș. „Suntem în lupta pentru capitală culturală și subminăm una din cele mai importante instituții de cultură arădene”, a punctat și Mihai Dogaru, liderul de sindicat, demis din instituție.
Ce se mai poate face? Totul este în mâna consilierilor locali, singurii care pot să oprească derularea acestui scenariu absurd. Sau poate că nu pot pentru că sunt și ei prinși în acest carusel…Un carusel care va sfârși să se învârtă la un moment dat singur, fără nici un client și fără nici un spectator, într-un oraș care se vrea capitală culturală europeană.

De dragul publicului

Ceea ce îi face pe artiști să meargă mai departe și să susțină concerte sunt arădenii, publicul. „Singurul lucru care ne ține pe scenă este respectul pentru public”, susțin sindicaliștii.