Mircea Purcaru: "Specialisti in ambiguitati"

D-le Purcaru, s-a iscat o adevărată tevatură pe marginea situaţiei Camerei Agricole judeţene. Aţi fost acuzat că, în loc să-i ajutaţi pe angajaţii acestei instituţii, dumneavoastră i-aţi jignit.

Purcaru : Aşa au spus pedeliştii (MC-L sau Mișcarea Populară, că nu mai știm ce culoare poartă, doar să rămână ei la conducere). Vă asigur că nu am nici cea mai mică intenţie să jignesc nişte oameni pe care îi cunosc şi îi apreciaz ca specialişti de care este în continuare nevoie. Chiar am încercat să-i ajut, discutând cu ministrul Daniel Constantin, însă m-am convins că, din păcate, ministerul nu mai are cum să-i ajute. Nu din vina ministerului, nu pentru că Guvernul nu ar dori, ci pentru că legea nu o permite. Nu o lege promovată de USL, ci de Guvernul Boc, care, ca şi în multe alte domenii, sub masca unor iniţiative benefice, a făcut tot posibilul să-şi asigure o masă de manevră din punct de vedere politic. Mai exact, strecurarea unor ambiguităţi greu detectabile, pe care să le poată folosi pentru a face presiuni asupra celor vizaţi. Aşa s-a întâmplat cu fostele consultanţe agricole, care, în urma Hotărârii de Guvern din decembrie 2009, s-au transformat în Camere Agricole Judeţene. Or, Hotărârea de Guvern nu asta prevedea, ci înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene prin reorganizarea oficiilor de consultanţă. Mai exact, crearea unor instituţii noi, nu vopsirea celor vechi.

Adică, s-au înfiinţat doar teoretic, dar de facto nu s-a întâmplat nimic ?

Purcaru : Dacă s-ar fi înfiinţat, ce rost ar mai fi avut ca, exact după un an, Guvernul PDL să vină cu Legea 283/2010, privind înfiinţarea Camerelor Agricole, care urmau să absoarbă fostele oficii de consultanţă ? De remarcat, însă, este faptul că în ordonanţa din 2009 Camera Agricolă era definită ca instituţie descentralizată a statului, cu finanţare din resurse proprii şi de la buget, în timp ce Legea 283 spune că este instituţie privată, cu personalitate juridică, de interes public. Ce se poate înţelege altceva decât perpetuarea ambiguităţilor, în scopul subordonării politice, sub ameninţarea desfiinţării în caz de nesupunere la ordin ? Aceasta este cauza situaţiei actuale şi nu USL este de vină, ci cei care au menţinut artificial o structură, nelăsându-i pe oamenii care lucrau acolo să se constituie în reale Camere Agricole. Atâta vreme cât primeau subvenţii de la buget, este oarecum de înţeles că oamenii nu s-au preocupat prea mult de aceasta. În prezent camerele agricole au statut de interes public, fără a fi menţionat şi statutul de utilitate publică, fapt care nu permite aplicarea dispoziţiilor legale privind facilităţile care se acordă organizaţiilor de utilitate publică, în sensul întăririi capacităţii logistice a acestor structuri pentru a asigura operativ scopul pentru care se organizează.

Totuşi, dacă până acum au primit bani de la buget, prin Ministerul Agriculturii, de ce nu mai pot primi în continuare ?

Purcaru : Motivul este explicat foarte clar în Legea 122/2012: ”resursele financiare necesare transferurilor către bugetele locale în vederea finanţării camerelor agricole judeţene din subordinea consiliilor judeţene, înfiinţate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, au fost dimensionate, in conformitate cu prevederile Legii nr.283/2010, republicată, până la finele trimestrului I a anului 2013, dată până la care trebuia să fie constituite noile structuri; Ca urmare a faptului că până la această dată nu au fost înfiinţate camerele agricole, structurile înfiinţate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009, îşi continuă activitatea, fără a li se putea asigura resursele financiare necesare completării veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor ”. Din moment ce erau cunoscute aceste prevederi, până la termen trebuiau finalizate toate demersurile pentru înfiinţarea de facto a camerei agricole.

Din păcate, nu s-a făcut nimic. De acum încolo, înfiinţarea de facto a Camerei Agricole depinde de Comitetul de iniţiativă, care tocmai a avut, la nivelul Prefecturii, şedinţa de constituire. Acesta se va ocupa de tot ce înseamnă formalităţi legale, va organiza alegeri etc.

Bănuiesc că e nevoie şi de bani, nu puţini, pentru toate acestea. Îi ajută Guvernul cu ceva în acest sens ?

Purcaru : Guvernul nu îi mai poate ajuta, pentru că a fost depăşit termenul până la care se puteau acorda fonduri inclusiv pentru organizarea noii structuri. Legea 122/2012 prevede modalitățile de finațare astfel:

a) cotizaţii ale agricultorilor, membri ai camerelor agricole;

b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;

c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate în condiţiile art. 3;

d) veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 20, precum şi din alte activităţi economice directe;

e) donaţii şi/sau sponsorizări;

f) resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu acordat fermierilor, conform legii;

g) comisioane;

h) surse atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul operaţional pentru pescuit şi prin alte instrumente şi măsuri adecvate pe specific de activitate;

i) prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contracost;

j) finanţare publică naţională, europeană sau din alte surse;

k) alte venituri prevăzute de lege.

Camera Agricolă, ca ONG, care trebuie să reprezinte fermierii şi să le apere drepturile, poate beneficia de sprijinul CJA, dacă conducerea acestuia doreşte să-i ajute, chiar dacă nu vor mai fi în subordine, poate să le lase actualul sediu, cu transferul mijloacelor fixe de care au nevoie ca să se poată înfiinţa.

„Guvernul Boc a fost specialist în perpetuarea ambiguităţilor, în scopul subordonării politice” Mircea Purcaru