Scenariile băsesciene ale „reformelor”, unele mai năstruşnice ca altele, se scriu din mers. Într-o zi acţiunea are un sens, a doua zi nu mai are acel sens sau, mai grav, are sens contrar. Azi nu ne va afecta criza, mâine suntem doborâţi de criză. Azi nu se taie salariile şi pensiile, mâine scenariul e pe dos – se taie! Nu creşte TVA; la rescriere, se majorează!
Apărută ca o năzărire a preşedintelui Băsescu, reorganizarea administrativ-teritorială e un fel de Castelul lui Franz Kafka – despre care toţi vorbeau, unii chiar voiau să ajungă la el, dar nimeni nu-l văzuse şi nimănui nu îi era accesibil. Or, reorganizarea asta este la fel, ceva învăluit în ceaţă. Nici măcar Traian Băsescu, nu deţine toate elementele – ce se vrea, cum se face, care sunt consecinţele, cum se împart atribuţiile noilor ori vechilor instituţii etc. Şi asupra numărului de judeţe sunt discuţii în Coaliţie. Boc, după Băsescu, vorbeşte de 7-8 regiuni, plus Bucureştiul; Sulfina Barbu vede 10 judeţe, Gheorghe Flutur 12, iar UDMR vrea 16. Unii spun că e nevoie de referendum pentru acest demers, alţii că nu e nevoie. Boc vrea să îşi asume răspunderea pe o lege al cărei text nici nu e scris (există doar o schiţă, de o pagină), UDMR nici nu vrea să audă. Iar Băsescu vrea ca până la sfârşitul lunii curente harababura asta să devină LEGE! Sfinte Dumnezeule!
tristan.mihuţa@informmedia.ro
