Oameni de seama ai Aradului

Anul ce tocmai l-am încheiat a fost unul destul de bogat în apariţii editoriale. Au văzut lumina tiparului volume de poezie, de proză memorialistică, monografii, cărţi de istorie sau chiar cu documente prezentate la diverse sesiuni ştiinţifice.

Multe dintre ele nu sunt decât maculatură (şi nu dorim să ne oprim asupra unor tipărituri ce nu au fost răsfoite decât la lansare). Dar au apărut şi cărţi care merită dreptul de a sta la loc de cinste în bibliotecile noastre. Una dintre acestea este şi „Oameni de seamă ai Aradului” de Dan Roman, publicată spre sfârşitul anului la Editura „Vasile Goldiş University Press”.

Deşi, în aparenţă, pare un dicţionar cu personalităţi arădene, tânărul Dan Roman, un pasionat cercetător al istoriei locale, ne-a oferit o lucrare foarte bine documentată, rod al unei munci istovitoare. El a căutat „prin colbul vremii” – manuscrise, ziare şi reviste, etc. -, tot ce a putut afla despre „un mănunchi de personalităţi de excepţie ale meleagurilor arădene” pentru că, aşa cum spune prof. univ. dr. Vasile Popeangă „oamenii de seamă ai Aradului prezentaţi în această lucrare sunt personalităţi puternice, care s-au remarcat în mod deosebit în viaţa publică şi care au lăsat în urma lor exemple nemuritoare în toate domeniile importante ale activităţii umane”.

De la scriitori, la Mecenas

În structura cărţii, personalităţile sunt prezentate pe capitole (şapte la număr) în funcţie de domeniile în care s-au remarcat: „Scriitori de marcă” (Ioan Slavici, Csiky Gergely, Adam Muller-Guttenbrunn, Mihai Beniuc); „Dascăli eminenţi” (Dimitrie Ţichindeal, Alexandru Gavra, Atanasie Şandor, Nicolae Ştefan, Iosif Moldovan); „Fruntalşi politici” (Moise Nicoară, Gheorghe Popa de Teiuş, Mircea Vasile Stănescu, Mihai Veliciu, Ioan Russu-Şirianu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Sever Bocu, Iustin Marşieu); „Înalte feţe bisericeşti” (Ioan Meţianu, Iosif Ioan Goldiş, Ioan Ignatie Papp, Roman Ciorogariu, Andrei Magieru); „Maeştri muzicieni” (Lambert Steiner, Trifon Lugojan, Ion Vidu, Sabin V. Drăgoi, Emil Monţia); „Mari Mecenas” (Margareta Bibics, Sava Tekelija, Elena Ghiba-Birta, Antonia Bohuş, Alexandru Mocioni).

Scriitură de … bijutier

În elaborarea cărţii, Dan Roman nu s-a multumit să prezinte cititorului o înşiruire de texte din cele multe cercetate. El a conceput o sinteză cu precizia şi strălucirea unui bijutier.

În fiecare din cele şapte capitole sunt prezentate câte cinci personalităţi (doar „fruntaşilor politici” li se rezervă două capitole – III şi IV), „oamenii de seamă” sunt individualizaţi cu un titlu artistic (Ştefan Augustin-Doinaş – „un voluptuos al versului”, Alexandru Gavra – „un învăţător al tuturor învăţătorilor”, Ion Russu Şirianu – „un mucenic al condeiului”, Vasile Goldiş – „un nemuritor părinte al patriei”, Ion Vidu – neîntrecutul „doinitor al Banatului”, etc).

Apoi, în subcapitole, la fiecare personalitate, pe lângă prezentarea autorului, găsim fragmente din operă ori documente sau referinţe mai vechi sau mai noi, repere biografice şi…bibliografie. Nici punerea în pagină nu este lăsată la întâmplare: găsim o îmbinare armonioasă de fotografii, rastere, texte normale şi cu majuscule etc., ce ce scot în evidenţă aspectele dorite de autor.

Doar toboşar al timpurilor noi?

Când am primit cartea de la autor, am văzut, de la prima răsfoire, că i-a dedicat câteva pagini poetului de la Sebiş, Mihai Beniuc. Am fost curios să citesc. Mă gândeam că după atâta vreme se găseşte cineva care are curajul să vadă şi „poetul”adevărat, nu numai pe acela hulit ca „toboşar al timpurilor noi”.

„Grea sarcină îşi ia pe umeri poetul”, începe un text de Beniuc, citat în carte. M-aş fi bucurat dacă Dan Roman ar fi încercat să vadă mai mult poezia de revoltă socială (care vine din „vena” poeţilor ardeleni, în special Coşbuc şi Goga) dar mai ales poezia de dragoste (Beniuc fiind considerat „poate cel mai percutant poet al iubirii din literatura noastră după Mihai Eminescu”). Oricum e un început şi e de apreciat îndrăzneala de a-l pune pe Mihai Beniuc între oamenii de seamă ai Aradului.

O carte de referinţă pentru Arad

Una peste alta, însă, nu putem trage decât o singură concluzie: „Oamenii de seamă ai Aradului” este o carte-document de referinţă iar autorul ei, Dan Roman, a făcut o întreprindere pe cât de anevoioasă pe atât de benefică şi lăudabilă. Şi nu o spun numai eu. Conf. univ. dr. Marius Grec, ca să dăm doar un exemplu, consideră că este „o lucrare extrem de necesară pentru istoriografia locală; foarte bine documentată, cu un conţinut structurat în mod judicios şi, mai ales, scrisă cu mult har.”

 

Scriitor şi cercetător

Dan Roman a debutat editorial în anul 2003 cu jurnalul de călătorie „Euro-Dorado – Povestea unui pierde-ţară”. Pasiunea pentru cercetarea istoriei locale şi-a arătat-o în 2008 când a publicat monografia ilustrată a oraşului natal „Sântana cu î din i şi cu î din a. Povestea unei localităţi şi a mai multor neamuri”.