Praznic la Manastirea Bodrog

Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile rememorează şi actualizează în fiecare an trimiterea de către Dumnezeu, a Sfântului Duh peste Apostolii Mântuitorului adunaţi în Ierusalim. Pogorârea Sfântului Duh alături de sărbătoarea Paştilor şi de ziua Duminicii, este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. Menţiuni despre Sărbătoarea Cincizecimii găsim la Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti, cum ar fi: Sf. Irineu al Lionului († 202), Tertulian († 220-240), Origen († 253), Sf. Epifanie al Salaminei; cât şi în canoanele bisericii: Canonul 43 al Sinodului de la Elvira (300), Canonul 20 al Sinodului I Ecumenic şi Constituţiile Apostolice (sec. al V – lea), fac referire la acest praznic. Până aproape la sfârşitul secolului al IV – lea şi începutul secolului al V –lea, Pogorârea Duhului Sfânt era prăznuită dimpreună cu sărbătoarea Înălţării Domnului la cer, aşa cum apare menţionată la Eusebiu de Cezareea (Viaţa lui Constantin, în P.G., t. 20, col. 1220). Abia dupa anul 400, Înălţarea Domnului era prăznuită la 40 de zile, iar Cincizecimea la 50 de zile după Paşti, cele două praznice fiind astfel sărbătorite în mod separate. În vechime, bucuria sărbătorii era amplificată de catehumenii care primeau botezul în această zi, într-un cadru solemn şi festiv. Tot de timpuriu se aduceau la biserici flori şi ramuri de copaci, amintind de obiceiul similar practicat de către iudei la Sărbătoarea Cincizecimii în care se aducea mulţumire lui Dumnezeu pentru strângerea recoltei. Pogorârea Sfântului Duh marchează întemeierea Bisericii prin trimiterea de către Dumnezeu a Sfântului Duh în lume ca să împuternicească pe Sfinţii Apostoli să vestească Evanghelia. Biserica devine o realitate văzută prin pogorârea Duhului Sfânt, iar a fi creştin înseamnă a avea pe Duhul Sfânt.

La acest Praznic, vieţuitorii Sfintei Mănăstiri Hodoş – Bodrog au avut bucuria de-al primi în mijlocul lor pe Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Timotei, Arhiepiscopul Aradului, întrucât biserica nouă a mănăstirii are hramul Pogorârea Sfântului Duh. Înaltpreasfinţia Sa, înconjurat de un sobor ales de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

La momentul cuvenit, Înaltpreasfinţia sa a rostit cuvântul de învăţătură, vorbind credincioşilor despre importanţa duhovnicească a acestui praznic, după ce la începutul cuvântării sale a făcut o scurtă prezentare istorică a praznicului de astăzi. Înaltpreasfinţia sa a numit această sărbătoare ,,hotarul dintre sărbătorile cu dată fixă şi cele cu dată schimbătoare”.

De asemenea, în cuvântul său a vorbit despre întemeierea Bisericii, adică Biserica cea din rai, Biserica Vechiului Testament cât şi despre Biserica întemeiată la Cincizecime: ,,lucrarea Bisericii a fost întemeiată în rai, dar prin Jertfa Mântuitorului şi prin Pogorârea Sfântului Duh, a fost concretizată în Noul Testament”.

Cele şapte rugăciuni care se citesc în cadrul Vecerniei la praznicul Rusaliilor, dezvăluie misterul lucrării lui Dumnezeu în lume prin Biserică. Ele sunt simbolul unei aşteptări deosebite, dar, mai ales, se constituie într-o adevărată epicleză a Duhului Sfânt.

La sfârşitul slujbei, Preacuviosul părinte stareţ arhimandritul Nestor Iovan a adus cuvânt de mulţumire Înaltpreasfinţitului părinte pentru bucuria prilejuită de poposirea sa în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor care cercetează sfânta mănăstire.