Un an calamitat în agricultură. Fermierii și-au văzut culturile arse pur și simplu de soare, lipsa precipitațiilor și căldura extremă făcând ca atât marile culturi de grâu cât și cele de porumb să fie distruse în mare parte. Imaginile din teren arată câmpuri arse, uscate și cu recolte care sunt compromise, în anumite cazuri, chiar înspre 100%.

Direcția Agricolă Arad, prin directorul Adrian Alda, a transmis că în aceste zile comisiile care constată pagubele provocate de seceta pedologică și de arșiță sunt în teren, iar realitatea este una cruntă. Referindu-se la zonele Nădlac, Semlac, Șeitin și Târnova, Alda a subliniat că „nu mai vorbim despre o recoltă mai slabă, nu mai vorbim despre câteva procente de pierdere, vorbim despre culturi compromise în proporții uriașe. Pagubele ajung la 90%, iar în anumite cazuri se apropie de 100%”. Directorul DAJ Arad atrage atenția că dincolo de aceste pierderi, impactul unui an cu asemenea calamități se resimte și în anii următori: „Poate cel mai greu este că agricultura nu se oprește aici. După un an calamitat, fermierul trebuie să găsească bani pentru următoarea campanie. Trebuie să își plătească obligațiile. Trebuie să își țină ferma în viață. De aceea, nu avem voie să tratăm această situație doar ca pe o statistică. Ca director al Direcției pentru Agricultură Județene Arad, consider că realitatea din teren trebuie să ajungă acolo unde se iau deciziile și să fie urmată de măsuri concrete, rapide și suficiente pentru fermierii afectați. Dincolo de documente și procente, este un lucru pe care aceste imagini îl spun foarte clar: fermierii arădeni au nevoie de ajutor, acum! Nu când va fi prea târziu”.

Și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a reacționat la situația gravă din agricultură, solicitând Guvernului și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o evaluare completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe, dar și instituirea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC, organizație umbrelă reprezentativă pentru fermierii și cooperativele agricole din România, solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării și pentru instituirea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate. Informațiile transmise de organizațiile membre și de fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare indică o situație deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026. Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată, autorităților, citată de către AGERPRES.

Reprezentanții AAC sunt de părere că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României.

„În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii.

‘Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură. Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile. Solicităm convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire. Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României”, se menționează în document.