Şapte suflete lăsate în frig pe câmp

De Cristi Cotuna
41Comentarii
FOTO: Cristi Cotuna
FOTO: Cristi Cotuna
Sunt 5, au între 4 şi 17 ani şi nu au avut niciodată un televizor sau un calculator.

De fapt nu au nici curent, pentru că micuţii locuiesc în câmp, în frig, într-o brigadă de tractoare dezafectată de la periferia Aradului. Camera în care dorm, împreună cu părinţii lor, este încălzită cu o sobă veche, însă din tavan plouă cu găleata, când e vreme rea. Disperaţi, oamenii au cerut ajutor, însă Primăria nu are locuinţă liberă pentru ei. Familia Henţ locuieşte, practic, în câmp, departe de civilizaţie. Cei 4 copii care au rămas acasă, pentru că sora lor mai mare, Anca, s-a măritat la 17 ani, dorm în singura cameră încălzită din fosta brigadă.

„Cinci copii şi noi doi, 7 suntem, toţi, într-o singură cameră. Deocamdată ne descurcăm, dar avem nevoie de locuinţă. Eu merg la muncă, lucrez, ei învaţă, sunt harnici, copii liniştiţi”, povesteşte mama copiilor. Aici, în cele două paturi supraetajate, printre stropii reci de ploaie care cad din tavan, micuţii se cuibăresc unul lângă celălalt pentru a le fi mai cald.

Lucas, mezinul familiei, are 4 ani şi merge zilnic la grădiniţă. Alexandra, sora lui, este în clasa a II-a şi are 8 ani. Mihaela, care învaţă cel mai bine la şcoală, e în clasa a VI-a, are 12 ani. Are carnet, dar bani de poză nu a mai avut, aşa că e singura de la şcoală care a rămas fără fotografie! Sora ei, Mădălina, are 16 ani şi e în clasa a VIII-a. Cea mare, Anca, s-a măritat, deşi are doar 17 ani, dar măcar are unde să locuiască.

Mama copiilor, Nicoleta Henţ, mai aşteaptă un copil, fiind în luna a 6-a de sarcină. Femeia se străduieşte să aducă bani în casă, muncind şi în gospodărie şi la serviciu. Capul familiei nu şi-a găsit de lucru, dar munceşte cu ziua, pe unde apucă. Vasile Henţ spune că le-a cerut celor de la primărie o locuinţă socială, însă până acum nu a avut noroc. „Noi am vrea o casă, noi avem animale; este casă pe Păcăteanu, goală, dar mi-a zis că, dacă mă bag, mă scoate cu mascaţii, mi-a zis femeia de la fondul locativ, de la social. Am fost cu copiii, a zis să plec de unde am venit… a zis că e dată altcuiva casa, i-am zis: <<Eu ştiu care e treaba, voi vreţi ciubuc>>”, a povestit tatăl copiilor.
Mama copiilor a spus că deja au două cereri la primărie pentru locuinţă: „Am două cereri băgate la primărie, de 2 ani. Una de anul trecut şi am primit acasă, de la ei, că nu mi se poate da locuinţă, că sunt prea mulţi…”. Necăjiţi, oamenii speră, totuşi, că autorităţile vor găsi o soluţie pentru a-i ajuta.

Drumul spre şcoală

Când merg la şcoală, dimineaţa, o iau razant prin câmp. Trec pe lângă o fermă şi doar norocul face ca cei 5 câini să nu îi muşte. Cât despre îmbrăcămintea sumară pe care o au… „Câinii simt frica şi te muşcă. E întuneric dimineaţa, dar nu mi-e teamă. E un kilometru până la şcoală. Nu ne e frig”, a spus unul dintre copii. Chiar dacă sunt săraci, cei 5 fraţi din fosta brigadă de tractoare nu se plâng, deşi nu au atins niciodată telecomanda unui televizor şi nici nu ştiu gustul mâncărurilor gătite duminica, în familiile înstărite.



41Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor