STIL DE VIAŢĂ. Adela Ciolocoi, nutriţionist, dietetician: Grăsimile, bune şi rele pentru organism

STIL DE VIAŢĂ. Adela Ciolocoi, nutriţionist, dietetician: Grăsimile, bune şi rele pentru organism
Dacă cuvântul grăsimi vă sperie și căutați mereu produse cât mai sărace în grăsimi, pe motiv că îngrașă, trebuie să rețineți că nu toate grăsimile sunt create egale și sunt benefice pentru sănătatea corpului, dar și a creierului, atâta vreme cât știm să facem diferența între ele.

Există trei tipuri de grăsimi: bune, rele, și cu adevărat nocive, iar rândurile de mai jos îmi doresc să vă ajute să alegeți cât mai întelept.

De ce avem nevoie de grăsimi? Construiesc celule sănătoase, jucând un rol vital în construirea membranei ce învelește fiecare celulă din corp; ajută la dezvoltarea creierului (este format aproximativ 60% din grăsime), furnizând componente structurale pentru mielină – stratul de fosfolipide ce înconjoară axonii neuronilor; ajută corpul să folosească vitaminele A, D, E și K – vitamine solubile în grăsime; produc hormoni, oferă o piele mai sănătoasă, formează un înveliș protector pentru organe, ne dau energie, un gram de lipide având nouă calorii.

A. Grăsimile bune

1. Grăsimile Omega 3. Exemple de alimente pe care care le putem consuma: peștele sălbatic, precum somonul, heringul, anșoa și sardinele proaspete sălbatice (evitați peștele non-organic și peștii de dimensiuni mari, precum tonul și peștele-spadă, care acumulează mai mult mercur); semințele de in și uleiul de in; nucile, câteva tipuri de alune și semințele de dovleac și de cânepă. Din aportul total de grăsimi (20-25%), 7-8% ar trebui să provină din aceste grăsimi.

2. Grăsimile mononesaturate. Până la 40% din caloriile dietelor mediteraneene provin din grăsimi, în special din grăsimile mononesaturate, derivate mai ales din uleiul de măsline. Cele mai bune surse de grăsimi mononesaturate sunt: uleiul de măsline extra virgin, alunele, migdalele, nucile de Brazilia, alunele caju, semințele de susan, semintele de dovleac, avocado. 7-8% din totalul grăsimilor ingerate ar trebui să provină din aceste grăsimi.

B. Grăsimile rele

1. Grăsimile vegetale rafinate polinesaturate, ce cuprind majoritatea uleiurilor vegetale disponibile în comerț: uleiul de porumb, de soia.

2. Majoritatea grăsimilor saturate. Carnea de vită, de pui, de miel și lactatele sunt principalele grăsimi saturate din alimentație; Un ou mediu are 2 mg de grăsimi, iar conținutul de colesterol are un impact nesemnificativ asupra colesterolului din sânge. Fructele de mare conțin, de asemenea, o cantitate mică de grăsimi saturate; Aproape tot colesterolul din sânge este fabricat de grăsimile saturate și de zaharuri sau carbohidrați rafinați.

3. Grăsimile cu adevărat nocive. Sunt uleiurile hidrogenate sau grăsimile trans. Cele mai periculoase sunt grăsimile trans „false” sau grăsimile parțial hidrogenate. Acestea au fost create de om (margarina sau grăsimile vegetale în stare solidă). Ele determină îngrășarea, cresc riscul de diabet, boli de inimă și cancer. Le întâlnim în toate alimentele prelucrate, găsindu-le sub denumirea de grăsimi „hidrogenate” sau parțial hidrogenate.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase