UVVG la Congresul Educatiei

– D-le Preşedinte, în perioada 14-15 iunie a.c. aţi participat la cea de-a II-a ediţie a Congresului Educaţiei, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în prezenţa ministrului educaţiei şi altor factori de responsabilitate din învăţământ. Care au fost problemele atinse?

– La invitaţia Direcţiei Generale de Învăţământ Superior din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, o delegaţie a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a participat la lucrările celei de-a II-a ediţii a Congresului Educaţiei, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) din cadrul MEN, inspectoratele şcolare judeţene şi instituţiile de învăţământ superior din România. Congresul a fost onorat de prezenţa mai multor personalităţi din domeniul educaţiei, precum Remus Pricopie – ministrul educaţiei, Mihnea Costoiu, ministrul delegat al MEN, Liviu Maior, ministrul educaţiei (1992-1996), în timpul căruia a avut loc şi primul congres al Educaţiei, d-na senator Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, fost ministru al educaţiei, Angel Tilvar, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, dar şi reprezentanţi ai sistemelor de educaţie din Europa: Reijo Aholainen, consilier în educaţie, în cadrul Ministerului Educaţiei şi Culturii din Finlanda – ţara cu unul dintre cele mai bune sisteme de educaţie din lume, rectorii, preşedinţii instituţiilor de învăţământ superior din România şi reprezentanţi ai consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Printre temele abordate pe secţiuni s-au numărat dezvoltarea profesională şi evoluţia în cariera didactică, îmbunătăţirea calităţii educaţiei de la clasa pregătitoare până la învăţământul superior românesc în context european, formarea continuă de-a lungul vieţii şi educaţia nonformală.

– Dat fiind faptul că aţi reprezentat o instituţie privată acreditată, care a fost punctul d-voastră de vedere privind învăţământul medical în cadrul sesiunii cu tema: Conectivitatea între învăţământul liceal şi superior medical-pedagogic şi priorităţile economice ale României?

– Au avut loc dezbateri importante privind evoluţia învăţământului superior medical, care este reglementat specific, prin hotărâri ale Procesului de la Bologna. S-a subliniat faptul că menirea universităţilor de medicină şi farmacie este de a oferi educaţie şi cercetare la un înalt nivel de calitate pentru a forma cadre medicale şi farmacişti capabili să lucreze la standardele ocupaţionale solicitate de angajatorii din ţară, dar şi din Uniunea Europeană. În acest sens, am avut o intervenţie privind modalităţile de apreciere a standardelor care trebuie îndeplinite în învăţământul medical universitar şi a strategiilor pe care trebuie să le aibă profilul medical din universităţi pentru pregătirea viitorilor medici şi a rezidenţilor. Intervenţia mea a fost primită cu interes de cei prezenţi la dezbateri, deoarece am insistat ca aprecierile asupra învăţământului medical privat să fie făcute pe baza calităţii procesului de învăţământ şi a dezvoltării bazei didactico-materiale, respectiv spaţii de învăţământ, aparatură medicală. De asemenea, creşterea vizibilităţii cercetării în domeniul medical şi farmaceutic şi implicarea universităţilor cu profil medical pe piaţa serviciilor de educaţie pentru studenţii străini a fost profund analizată.

– Competiţia pe piaţa educaţională internaţională este tot mai intensă. Care au fost propunerile în ceea ce priveşte internaţionalizarea învăţământului universitar din România?

– Cei prezenţi la congres au dezbătut cu deosebit interes problema internaţionalizării învăţământului superior şi au încurajat schimburile de studenţi în cadrul programelor internaţionale existente, dar şi dezvoltarea unor noi direcţii de cooperare internaţională. S-a subliniat şi importanţa şcolarizării unor studenţi din străinătate pentru care trebuie realizate condiţii de studiu şi o bază materială deosebită, unde pregătirea profesorilor de specialitate trebuie să fie una exemplară atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi moral.

– Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu a declarat, la Congresul Educaţiei că, în acest an, cifra de şcolarizare va fi alocată în funcţie de numărul studenţilor înmatriculaţi în anul academic în curs.

– În perioada următoare vor fi trimise cifrele de şcolarizare care au fost alocate universităţilor în funcţie de piaţa muncii. Cifrele vor fi majorate la acele universităţi care vor reuşi să fie competitive pe piaţă, numărul de locuri fiind acela de anul trecut.

– Potrivit fostului ministru al Educaţiei Liviu Maior, dacă regionalizarea „va aborda problema învăţământului din România” se vor îmbunătăţi finanţarea, democratizarea şi calitatea acestuia.

– S-a discutat foarte mult despre corelaţia care se creează între viitoarea regionalizare a României şi universităţile cuprinse în acest proces din mai multe puncte de vedere. Se are în vedere atât selectarea şi întărirea unor specializări, în raport cu necesarul forţei de muncă, cât şi posibilităţile de cooperare intra-regională şi sprijinirea reciprocă în privinţa curriculei universitare, dar şi realizarea unui învăţământ centrat pe student subliniindu-se că, în organizarea învăţământului superior, studentul trebuie să fie punctul de plecare şi nu cunoştinţele profesorului. Sistemul de învăţământ are de pus la punct şi relaţia cu mediul economic şi social, pentru că educaţia nu este un scop în sine, ci are menirea de a ajuta absolvenţii diferitelor forme de învăţământ să participe la societatea de mâine. Prin urmare, educaţia trebuie să fie ancorată în societatea de azi şi cea de mâine, pentru a întări cultura, mediul economic şi social, precum declara şi ministrul educaţiei, Remus Pricopie.

– Care sunt concluziile Congresului Educaţiei din acest an?

– Congresul a fost deosebit de oportun pentru participanţi, întrucât s-au fixat liniile directoare pentru perioada 2014-2020. Au avut loc dezbateri importante care au vizat problemele educaţiei şi strategiile învăţământului la toate nivelele. Lucrările din plen şi pe secţiuni au marcat o nouă etapă pentru dezvoltarea principiilor de educaţie şi ale învăţământului în pregătirea tinerei generaţii din România.