Trei dintre categoriile de documente ale serviciilor secrete au fost puse la dispoziția publicului: așa-numitele dosare ‘nr. 6’, registrele ‘B’ (privind recrutarea) și baza de date ‘H’ (privind rețeaua).

Dosarul ‘nr. 6’ reprezintă fișa de înregistrare a unui agent din rețea; pe partea din față sunt trecute datele de identificare ale informatorului, iar pe verso, informațiile esențiale referitoare la activitatea acestuia. Registrele ‘B’ conțin numele agenților care figurează în dosarele de recrutare. Baza de date ‘H’ – stocată pe benzi magnetice începând cu anii ’70 – conține, de asemenea, datele personale și numele conspirative ale informatorilor.

Un al patrulea tip de document, pe care arhivele sunt obligate prin lege să îl facă public până la data de 25 februarie, este dosarul ‘B’; acesta cuprinde o descriere detaliată a întregii activități a agentului, așa cum a fost consemnată de ofițerul de caz care l-a coordonat.

Potrivit directorului general al Arhivelor istorice ale serviciilor de securitate a statului (ABTL), Gergo Bendeguz Cseh, este vorba de circa 60.000 de nume.

Acesta a precizat, în declarații pentru postul public de radio Kossuth, că simpla prezență a unui nume în aceste registre nu dovedește că persoana respectivă a colaborat cu serviciile de securitate a statului, ci indică doar faptul că individul a intrat, într-un fel sau altul, în contact cu serviciul secret – de exemplu, în cazul unei tentative eșuate de recrutare sau dacă persoana a refuzat colaborarea încă din fazele incipiente, a explicat el.

Pentru a clarifica natura reală a relației și activitățile serviciilor de securitate a statului, ar putea fi necesare cercetări suplimentare, a menționat Cseh, subliniind importanța de a nu judeca pe nimeni doar pe baza apariției numelui său într-o bază de date.

Și premierul ungar Peter Magyar a făcut apel ca informațiile provenite din dosarele serviciilor secrete din perioada comunistă să fie tratate cu ‘demnitate și umanitate’, insistând, în cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia publicării acestor dosare, că aceste informații ar trebui să servească drept bază pentru discuții, nu ca pretext pentru a emite judecăți.

În urma desecretizării dosarelor, a ‘tranziției întârziate către democrație’ și a procesului de reparație, multe familii se vor vedea ‘puse în fața unor informații greu de suportat’ – informații care, în majoritatea cazurilor, îi vizează pe membri ai familiei care au încetat deja din viață, a atenționat Magyar.

Premierul ungar a adăugat că documentele și datele referitoare la activitățile de culegere de informații nu vor fi făcute publice și a justificat această decizie explicând că securitatea națională a Ungariei are, în continuare, interese legate de aceste dosare, iar divulgarea lor ar putea crea ‘probleme internaționale și de altă natură foarte grave’ pentru țară.

Sursa: AGERPRES