Să îl cunoaștem pe interlocutorul nostru, amintind câteva din competențele dumnealui profesionale, având în vedere că are o vechime în meserie din anul 1999.

Așadar, Dr. Călin Cioban este medic specialist în protetică, fiind Doctor în științe medicale, titulatură obținută la Universitatea Victor Babeș Timișoara. Prezintă competență în implantologia orală făcută la Spitalul Militar București și deține un Masterat în endodonție la Universitatea Carol Davila București.

În prezent coordonează clinica Denta Max din Arad, unde principalul domeniu de activitate este implantologia și microchirurgia, practic orice tratamente dentare care se efectuează sub microscop, de mare precizie, minim invaziv.

–Domnule doctor Călin Cioban, începem serialul interviurilor noastre cu igiena orală, cu prevenția. Ce ați putea să le transmiteți pacienților, cititorilor în general, referitor la partea de prevenire a cariilor dentare, a paradontozei, a pierderii dinților, unde se ajunge dacă nu se iau măsurile necesare pentru un timp îndelungat?

–Multă lume își pune această întrebare, dar puțină lume discută despre asta. Ca să fiu mai explicit, îi rog pe cititori să se gândească de câte ori au căutat pe youtube.com exemple privind un periaj corect, comparativ cu numărul căutărilor pentru un telefon, autoturism, smart tv sau laptop. Când eram copil, prevenția se făcea în școli. Este mult mai ușor să previi decât să tretezi, dar și mult mai ieftin. După revoluție, în goana oamenilor după averi, s-a uitat în mare parte de prevenția, nu numai a afecțiunilor dentare, cât de orice altă natură. Prevenția este legată de stilul de viață, de alimentație și de igiena oro-dentară. Zahărul este foarte dăunător, iar mitul gumei de mestecat a fost demontat, în sensul că guma de mestecat nu scoate plombele, ci este ca un periaj, ca o igienizare după ce mâncăm.

–Cum ne periem corect dinții?

–Procedeul începe cu o clătire energică a cavitații bucale, pentru a îndepărta resturile alimentare grosiere. Apoi urmează dental flossing-ul, adică folosirea aței dentare sau a benzilor dentare, pe care eu le recomand, deoarece acoperă o suprafața mai mare, interdentară. Aceste suprafețe însumează cam 30 % din suprafața dinților.

–Este un procent uriaș…

–Enorm! Oamenii vin cu o carie mică, la suprafață, dar este afectat aproape jumătate dintr-un molar sau dinte. Acest tratament dental flossing trebuie făcut înainte de periaj.

„Pastă de dinți cu fluor”

–La capitolul periaj, ce fel de pastă de dinți folosim, cu sau fără fluor? Mai demontăm un mit?

–Din punctul meu de vedere, este ca și demontat. De ce spun asta? S-au făcut studii în acest sens. Eu sunt adeptul pastei de dinți CU FLUOR. Știința a demonstrat asta, iar eu sunt un om al științei. În Ungaria și în țările nordice s-a fluorizat apa si sarea alimentara în urmă cu circa patru decenii. S-a făcut un studiu în urma căruia nu au rezultat mai mulți copii retardați, ori cu sindrom Down decât în alte perioade, ci au rezultat adulți fără carii. Au băut apă fluorizată și au folosit pastă de dinți cu fluor. Sigur că orice element poate fi dăunător într-o concentrație mare, dar procentul de fluor din pasta de dinți este calculat științific, nu după ureche. Și noi, dentiștii folosim pastă de dinți cu fluor!

–Cum ne alegem corect periuța și cum efectuăm periajul, astfel încât acesta să fie de calitate?

–Periuțele sunt de patru feluri: hard (dure), medii, soft și super soft (foarte moi). Dacă medicul nu recomandă în mod special un anumit fel de periuță, ne vom alege una medie. Eu recomand și periuțele electrice. Sunt indicate în special persoanelor cu handicap și copiilor, dar pot fi folosite și de adulți. Eu folosesc câteva zile o periuță normală, apoi câteva zile una electrică. Vibrațiile acesteia au o frecvență mult mai mare, curățind anumite zone pe care periajul manual nu le poate accesa, însă foarte importantă este tehnica periajului.

–În ce constă aceasta?

–După ce ne-am ales periuța, care să fie scurtă ca lungime – facem aici analogia cu un autobuz care încearcă să se parcheze într-un mall, adică o perie mare de dinți se manevrează mult mai dificil decât una mică. Cu peria mare nu putem igieniza toate suprafețele, la fel cum o putem face cu cea de dimensiuni reduse. Periem dinții de la roșu spre alb, adică dinspre gingii spre dinții. Noi am învățat vreo sase – șapte tehnici de periaj, dar aceasta este cea mai eficientă. Esențial este să nu facem invers, pentru că astfel se introduc bacteriile sub gingie, ajungând chiar să se retragă gingia. De asemenea, vom peria și șanțul gingival adică spațiul dintre dinți și gingie, cu periuța înclinată oblic, la 45%. După ce te speli pe dinți, se vor peria atât limba, atât cât putem, dar și obrajii, în interior. Încheiem periajul cu o clătire energică cu apă gura. Este foarte recomandat și folosirea irigatorului dentar, la final, cu pompiță, cu presiune, între toți dinții.

„La maxim 2 luni schimbăm periuța!”

–De câte ori este indicat să facem periajul, zilnic?

–Cartea spune că dimineața și seara este indicat să ne periem dinții. Dar, decât cinci periaje de proastă calitate, mai bine unul pe zi, foarte bun. Putem avea la noi ața dentară sau acele tufe interdentare, care sunt de mărimea unui băț de chibrit, care au structura asemănătoare cu a periilor de spălat sticle, de pe vremuri.

–Cât de des este necesar să schimbăm periuța de dinți cu una nouă?

–Recomand schimbarea periuței când observăm că apar urme vizibile de uzură a respectivei periuțe. Dacă nu, la 30-40 de zile, dar nu mai mult de două luni calendaristice.

–Care pastă de dinți este cea mai bună?

–Este greu de spus, există multe paste bune. Ceea ce este important este ca, după ce folosim o pastă de dinți, să alternăm cu alta. Nu trebuie să folosim aceeași pastă de dinți una după alta.

–Care sunt viciile care afectează dantura?

–Cel mai nociv este fumatul. Am conștientizat acest lucru și de vreo zece ani nu mai fumez. Cel mai mult sunt afectate implanturile din cauza fumatului dar despra asta vom vorbi alta data. Ar urma drogurile, băuturile spirtoase, sucurile acidulate, onicofagia (mușcatul unghiilor), obiceiul gânditorului (când omul stă cu unghia în gingie) sau suptul degetului, când se imping dinții în față, adâncind bolta palatină, care se corectează cu aparat dentar. De asemenea, incidența cancerului la nivelul cavității orale este foarte ridicat la fumători și la consumatorii de alcool, motiv pentru care trebuie acordată o atenție deosebită acestui aspect.

A consemnat Bogdan Cioara

(405786)