Când vrem să controlăm totul, începem prin a ne controla pe noi: ne controlăm gândurile, emoțiile, mimica, gesturile și comportamentele. Devenim un fel de duplicat standardizat al propriului nostru Sine căruia îi impunem să funcționeze la anumiți parametri de performanță, să satisfacă propriile noastre așteptări față de noi fără a da rateuri și, în paralel, să emită o serie de așteptări și pretenții față de cei din jur. Nevoia acerbă de control se ține strâns de mână cu perfecționismul, cu un sentiment constant că s-ar fi putut și mai bine și duce la o stare continuă de nemulțumire în care bucuria devine un oaspete din ce în ce mai rar.

Dacă te surprinzi că în monologul tău interior sau în discuțiile cu ceilalți folosești de repetate ori cuvântul „trebuie”, te invit să vezi cum ar suna câte-o frază în care îl înlocuiești cu „aș vrea/vreau”, „mi-ar plăcea să” „îmi doresc să”, „aleg să”. Vezi cum sună, dacă se schimbă ceva în tine, în relația ta cu tine și cu ceilalți. Scade oare puțin presiunea pe care o resimți când gândești în termeni de trebuie?

Te-aș mai invita să îți imaginezi cum ar fi viața ta fără nevoia acerbă de control și aici îți propun să te raportezi la un proiect de-al tău pe care ți-ar plăcea să îl vezi dus la bun sfârșit. Îți propun să îți imaginezi mai multe scenarii de sfârșit, unul în care lucrurile arată exact așa cum ți-ai dori, altul în care proiectul se finalizează doar parțial conform planurilor tale și un al treilea, în care, după un efort susținut, trebuie să renunți la proiectul tău. Acest joc de imaginație te va ajuta să vezi și să înțelegi care este rolul controlului în viața ta, cum îți influențează stările zilnice, cât de greu sau ușor îți este să renunți la el, cum ar fi viața ta fără nevoia de control, ce beneficii îți aduce și în ce domenii te sabotează. Te vei putea întreba, dacă este pentru tine controlul un instrument prin care încerci să ascunzi anumite aspecte ale Sinelui tău în relația cu ceilalți sau în relația cu tine? Sau ce s-ar întâmpla dacă ți-ai da voie să greșești sau să accepți că anumite aspecte ale vieții cad în afara controlului nostru? Cum sună pentru tine posibilitatea de a nu fi perfect?

Vremurile actuale ne țin o oglindă foarte clară în ceea ce înseamnă nevoia de control și raportarea noastră la impredictibilitatea vieții, le evenimentele neașteptate. Cred că pe fiecare dintre noi ne-ar ajuta dacă am redefini limitele propriei noastre nevoi de control, dacă am încerca să reinventariem acele aspecte ale vieții noastre în care exercitarea controlului ne aduce beneficii reale, ne motivează să ne îndeplinim sarcinile și să mai renunțăm la ea în acele arii în care simțim că ne trage în spate, crescând peste măsură anxietatea din noi.

redactia.jurnalaradean@informmedia.ro

„Este pentru tine controlul un instrument prin care încerci să ascunzi anumite aspecte ale Sinelui tău în relația cu ceilalți sau în relația cu tine?”