Trecând printr-un ritual, simți că devii mai puternic, mai cunoscător al tainelor lumii, poate mai spiritual, te conectezi mai bine cu divinitatea sau cu universul, de fapt cu tine. Ajungi mai aproape de esența sinelui tău superior. Și asta este foarte important și benefic, dacă este alegerea ta. Dacă ai vrut și acceptat tu să participi la acel ritual sau ceremonie, dacă ai ales tu calea cunoașterii și a transformării. Dacă este opțiunea ta conștientă să cauți diferența dintre profan și sacru și ceea ce poate însemna asta pentru viața ta. Uneori însă trebuie să alegem pentru alții, mai cu seamă pentru copiii noștri. Cu siguranță, le vrem doar binele, totuși de multe ori știm să facem binele doar în forma în care am învățat de la părinții și bunicii noștri fără să ne punem vreo întrebare legat de modul în care procedăm sau ducem mai departe cutume, tradiții, credințe, valori. Acceptăm că așa trebuie să facem pentru că așa au făcut și strămoșii noștri și așa este bine, chiar dacă este profund neplăcut sau chiar riscant.

Mărturisesc că m-a atins în cele mai adânci dimensiuni ale sufletului cazul bebelușului mort în urma ritualului de botez. M-a făcut să mă întreb cum se simt părinții acelui bebeluș acum? Ce este în sufletul lor, cum vor reuși să vindece durerea pricinuită de pierderea lui? Aș vrea să îi întreb dacă s-au gândit măcar o singură dată înainte de botez să nu își lase scufundat copilul în cristelniță? Dacă și-au auzit măcar pentru scurt timp acea voce interioară intuitivă care ne lasă să știm exact ce îi este mai bine bebelușului nostru? Dacă au auzit-o ce i-a făcut să o ducă la tăcere? Oare a fost vocea societății și a comunității prea puternică în mintea lor și știau doar că bebelușul trebuie botezat conform ritului ortodox așa cum se cuvine, cum spun legile bisericești, cum se așteaptă familia și rudele?

Fiecare dintre noi venim pe lume purtând în sinele nostru rădăcinile familiei din care ne tragem. Este important să le explorăm, să le înțelegem și să vedem care din comportamentele și crezurile strămoșilor noștri ne aparțin, care dintre ele ne ajută și care ne încurcă. Este important să conștientizăm că avem opțiunea să procedăm și altfel, că putem renunța la lucrurile care ne împovărează sau nu ne plac. Modelul familial preluat poate fi ajustat, dacă simțim că nu ni se potrivește, iar din moștenire avem dreptul să păstrăm doar acele aspecte care ne folosesc.

Este important să vedem care din comportamentele și crezurile strămoșilor noștri ne aparțin, care dintre ele ne ajută și care ne încurcă