Este cunoscut drept cel mai puternic dintre antioxidanții produși de corpul uman – și unul care se găsește în fiecare celulă din corp. În capacitatea sa de antioxidant, glutationul protejează celulele de efectele negative ale oxidării și ale radicalilor liberi. În jurul vârstei de 40 ani, nivelurile de glutation din organism încep, de regulă, să scadă.

Funcțiile glutationului în organism:

*Acționează ca neuromodulator (o substanță eliberată de neuroni pentru a modifica activitatea altor neuroni);

*Acționează ca neurotransmițător;

*Amplifică detoxifierea de substanțe toxice și de metale grele din ficat;

*Ajută la asimilarea aportului celular de magneziu și glucoză;

*Ia parte la transportul aminoacizilor;

*Stimulează producția de interleukină 1 și 2, care ajută la reglarea sistemului imunitar;

*Este folosit în sinteza și repararea ADN-ului celular;

*Joacă un rol în sinteza proteinelor și a prostaglandinelor.

Cauzele carenței de glutation sunt consumul de alimente excesiv procesate și pline cu chimicale, aportul sărac în dietă a alimentelor care cresc nivelul de glutation, consumul excesiv de alcool și fumatul.

Glutationul poate fi util în afecțiuni precum autismul, boala Parkinson, bolile cardiovasculare, ciroza hepatica, colita ulcerativă, diabet/rezistență la insulină, hipertensiune, hepatita C, rinită alergică, scleroză multiplă, sindromul oboselii croice, stres cronic.

Surse de glutation din alimentație: ardeii grași roșii, ardeii grași verzi, avocado, bananele, broccoli, cartofii, castraveții, căpșunele, ceapa, conopida, dovleceii, grepfrutul, lămaia, mango, merele, morcovii, nucile, papaya, pepenele verde, pepenele galben, piersicile, portocalele, roșiile, spanacul, sparanghelul, usturoiul, zucchini. Nutrienții care sporesc producția de glutation sunt vitaminele din grupul B, magneziul, seleniul și zincul.