Ultimele conțin mai mulți carbohidrați și/sau mai multe fibre, ajutând la încetinirea eliberării zahărului. Carbohidrații cu „eliberare rapidă” au tendința de a elibera brusc energia, urmată de scăderea acesteia, în timp ce carbohidrații cu eliberare lentă furnizează mai multă energie, de aceea sunt de preferat. Carbohidrații complecși, precum cerealele integrale, legumele, fasolea boabe, lintea sau carbohidrații mai simpli, precum fructele, au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi digerați, comparativ cu carbohidrații rafinați.

Cuvântul carbohidrați echivalează pentru mulți cu „amenințarea albă”: zahăr alb, faină albă sau variantele acestora. Carbohidrați înseamnă și fructe, legume, fasole, mazăre, semințe, nuci. Fiecare dintre acestea conține un element foarte important pentru alimentația umană: fitonutrienții. Fitonutrienții sunt substanțe chimice de origine vegetală, cu rol curativ, care se găsesc doar în anumite tipuri de carbohidrați. Prefixul „fito” înseamnă plantă, astfel că fitonutrienții sunt nutrienți care se găsesc exclusiv în alimentația de origine vegetală.

Așadar, carbohidrații nu sunt chiar „spaima” dietelor; important este să știm să facem diferența dintre ei și să îi adaptăm nevoilor noastre. În rândurile de mai jos vom trece în revistă carbohidrații prietenoși cu sănătatea:

1. Mărul. Unul dintre compușii fitochimici ai mărului este quercetina. Cercetările arată că quercetina împiedică producerea modificărilor care fac

posibilă apariția cancerului de prostată, reducând, de asemenea, riscul de apariție a cancerului pulmonar. Merele au și un conținut de fibre, un singur fruct putând asigura un aport de până la 5g de fibre. Aproximativ 80% din această cantitate este reprezentată de fibre solubile, prin aceasta mărul având rol de protejare a inimii. Consumul unui măr pe zi ține departe și stomatologul deoarece, atunci când mușcăm dintr-un măr, se curăță de pe dinți o parte din placa bacteriană care aderă la suprafața acestora.

2. Fructele de pădure. Murele, zmeura, afinele, căpșunile sunt pline de antioxidanți, care protejează împotriva afecțiunilor cardiace, a cancerului și a altor afecțiuni. Una dintre substanțele cu efectul de protecție cel mai puternic din fructele de pădure este un compus chimic denumit acid elagic, care oprește compușii chimici toxici să afecteze celulele.

3. Legumele cu frunze verzi. Frunzele de spanac, de păpădie, de sflecă sunt doar câteva dintre frunzele verzi cu aspect pozitiv pentru sănătate. Ceea ce au în comun este abundența de beta-caroten, folat, fier și alte minerale. Pot fi consumate sub formă de salate, supe sau înăbușite.

4. Dovleacul. Asemenea majorității legumelor de culoare portocalie, galbenă sau roșie, dovleacul are un conținut mare de carotenoide, inclusiv alfa-caroten, beta-caroten, luteină și zeaxantină. Toate varietățile de dovleac conțin cantități semnificative de fibre și de beta-caroten, care reduce riscul de apariție a cancerului de colon, rectal, de sân, uterin, de prostată sau pulmonar.

5. Tărâțele de grâu. Câteva lingurițe presărate peste iaurtul de la micul dejun ajută sistemul digestiv, tărâțele de grâu fiind considerate un laxativ natural, ce asigură îmbunătățirea tranzitului intestinal. În cazul femeilor, tărâțele de grâu ajută și la eliminarea excesului de estrogeni din organism, lucru important deoarece o cantitate prea mare de estrogeni din organism reprezintă un factor de risc pentru cancerul de sân. redactia.jurnalaradean@russmedia.ro

Carbohidrații nu sunt chiar «spaima» dietelor, important este să știm să facem diferența dintre ei și să îi adaptăm nevoilor noastre”