Adică, vede tot partidul că Traian Băsescu însuşi a dus partidul aproape de distrugere, folosindu -l în apărarea propriilor interese, obligându – l să accepte în fruntea sa un personaj jalnic precum Emil Boc, preşul său personal. Toţi oamenii cu scaun la cap din PDL ştiau că la ultima Convenţie Naţională Boc trebuia pus acolo unde îi este locul, undeva unde să nu – l mai vadă nimeni, marcându – se cu surle şi trâmbiţe tăierea cordonului ombilical dintre partid şi fostul său preşedinte. Că aceasta ar fi trebuit să fie strategia nu o ştiau doar Blaga, Frunzăverde şi ceilalţi democraţi veritabili, ci şi pionii lui Traian Băsescu, însă acestora le păsa şi le pasă de partid tot atât de mult cât îi pasă lui Kelemen Hunor de Constituţia României.
Pentru Udrea, Boc şi ceilalţi câţiva nu există viaţă înafara ariei în care respiră Traian Băsescu, nu pentru că l – ar iubi, ci pentru că ştiu ce vor păţi dacă îl abandonează. Faptul că împotriva excluderii lui Cristian Preda au votat doar două persoane din întregul Birou Permanent Naţional demonstrează că tot Elena Udrea, care a cerut decapitarea guralivului europarlamentar, taie şi spânzură în PDL. Sigur, se prea poate ca Vasile Blaga să -şi fi dat seama că, de fapt, Cristian Preda făcea exclusiv jocurile lui Traian Băsescu, care de mult nu mai cuprind vreun plan de salvare a PDL, ci dimpotrivă. Atunci, însă, nu s -ar explica pornirea Elenei Udrea împotriva lui Preda, decât prin aceea că ar fi mirosit că acesta ar urma să îi ia locul, atât în preferinţele preşedintelui cât şi în fruntea partidului. Acesta ar fi putut fi motivul pentru care Cristian Preda a refuzat candidatura pentru o primărie de sector, dar a ţinut morţiş să candideze pentru fotoliul de primar general. Un rezultat onorabil l -ar fi îndreptăţit pe Băsescu să îl propulseze pe acesta direct în fruntea partidului. Lucru pe care Elena Udrea nu l -a putut accepta nici măcar din partea lui Traian Băsescu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!