Una din cele mai frumoase clădiri din Arad, monument istoric, Palatul Băncii Naționale, situată în centrul municipiului, rămâne goală pentru că a fost catalogată drept o clădire cu risc seismic crescut. Cele două instituții bancare (Banca Comercială Română și Banca Națională) care o ocupau au fost puse în situația de a-și căuta o nouă locație. Clădirea a fost expertizată la cererea BNR în urmă cu 2 ani, atunci când se intenționa amenajarea unei săli de conferință. Proiectul a fost stopat după ce expertul în construcții a pus verdictul: risc seismic crescut. Odată cu apariția legii 282/2015, cea privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, chiar dacă Aradul nu este o zonă seismică, cele două instituții bancare au fost obligate să-și caute un nou sediu. În ceea ce privește Banca Comercială, aceasta a eliberat deja spațiul, în clădire rămânând în acest moment doar sucursala Arad a Băncii Naționale a României.

„S-au demarat procedurile privind relocarea din sediul actual a Agenției Arad a BNR. Avem în vedere atât asigurarea condițiilor necesare pentru funcționarea unei unități BNR – inclusiv siguranța construcției -, cât şi respectarea regulilor de achiziție/ închiriere a spațiului. Ne dorim ca relocarea să aibă loc în cel mai scurt timp posibil, la începutul anului 2016. BNR nu lucrează cu publicul, dar oamenii noștri, siguranța lor, au o importanța vitală!”, a declarat pentru Jurnal arădean și www.aradon.ro Mircea Virgil Buterez, directorul agenției Arad a BNR.

Clădirea este situată pe Bd. Revoluției nr.72 și a fost construită între anii 1905-1910, după planurile și sub conducerea arhitectului József Hubert din Budapesta. La terminarea construcţiei, în clădire a funcţionat Banca Cenădană (Arad–Csanadi Gazdasagi Takarekpenztar), după cum reiese din documentele şi articolele din acele vremuri. Pe lângă funcţiunea clădirii de sediu de bancă, la parterul instituţiei erau diferite magazine. Ministerul Finanţelor – în calitate de reprezentant al Statului Român – a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în anul 1950, prin cumpărare la licitaţie şi a predat imobilul spre folosinţă Băncii Republicii Populare Române, Banca de Stat (fosta denumire a Băncii Naționale a României în acea perioadă), în anul 1952. Cei care trebuie să investească în consolidarea clădirii sunt proprietarii, în acest caz Ministerul de Finanțe. Clădirea va putea fi din nou dată în folosință abia după finalizarea acestor lucrări și după ce vor primi avizul expertului.

Câte clădiri de pe centru sunt într-o situație similară? Greu de estimat pentru că cei care trebuie să solicite expertizele sunt proprietarii imobilelor și o concluzie de genul celei de la Palatul Băncii Naționale i-ar putea lăsa fără chiriași. Şi, în plus, cu povara unor cheltuieli deloc neglijabile pentru consolidare.