Nu ne putem lăuda cu proiectele europene. Chiar dacă perioada de finanţare 2014-2020 a fost aşteptată cu sufletul la gură, cel puţin la nivel declarativ, de către toţi primarii din judeţul nostru, aproape toţi au cam rămas la acelaşi nivel. Nu o spunem noi, o spun statisticile Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, instituţia care pregăteşte şi aprobă finanţările din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Singura instituţie din Arad care se poate lăuda cu două proiecte finanţate este Consiliul Judeţean Arad, care a prins fonduri pentru modernizarea drumurilor Arad-Şiria-Pâncota-Buteni şi Sânpetru German-limită de judeţ Timiş. Aceste două proiecte au fost depuse pe axa de finanţare 6. Aşadar, avem proiecte contractate pe o singură axă. În condiţia în care Uniunea Europeană ne dă bani pe nu mai puţin de şapte axe de finanţare.

Dacă vorbim, însă, despre toate primăriile din judeţ, acestea ori nu au depus proiecte deloc, ori au fost atât de prost concepute încât au fost respinse. Iar lista este deschisă de Primăria Municipiului Arad, care a solicitat fonduri pentru restaurarea şi reabilitarea Teatrului Clasic „Ioan Slavici”. Proiectul a fost respins, neacumulând punctajul necesar pentru a primi fonduri europene. Totuşi, municipalitatea speră măcar să prindă ceva bani pentru câteva şcoli şi grădiniţe prin POR 2014-2020.

Drept urmare, a depus cereri de finanţare pentru reabilitarea termică a Şcolii Gimnaziale „Avram Iancu”, a Şcolii Gimnaziale „Caius Iacob”, a Grădiniţei „Curcubeul Copiilor”, a Grădiniţei „Palatul Fermecat”, a Grădiniţei „Prieteniei” şi a Grădiniţei „Piticot”. Dacă cererile de finanţare vor avea sorţi de izbândă de această dată, rămâne de văzut.

Dar, nu numai Primăria Arad pare incapabilă când vine vorba de proiecte europene. Primăria Chişineu Criş a solicitat fonduri pentru creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, proiect care, de asemenea, a fost respins. Şi Primăria Ineu a primit o lovitură de la ADR Vest, care a decis să respingă proiectul de restaurare a Cetăţii Ineului. Dar nici în acest oraş, speranţa fondurilor europene nu a murit, primăria având încă un proiect în evaluare. Este vorba despre creşterea eficienţei energetice la clădirea primăriei şi a casei de cultură. Oraşele Pecica şi Sântana se află, de asemenea, pe lista celor care au proiecte respinse. Primăria din Pecica a vrut să facă parcuri publice din terenurile neutilizate, în timp ce la Sântana s-a dorit amenajarea parcului Europa. Doar că proiectele nu au acumulat punctajele necesare.

Proiecte în reevaluare

Totuşi, Primăria Pecica a refăcut proiectul şi l-a depus, din nou, pentru finanţare, în acest moment fiind în faza de evaluare. Un alt proiect în evaluare este cel depus de Primăria Lipova, care îşi doreşte să transforme fosta piaţă agroalimentară în parc, dar şi să reabiliteze strada Miron Costin. Totuşi, Primăria Lipova se poate lăuda deja cu un proiect câştigat. În colaborare cu Parohia Ortodoxă, a câştigat finanţarea necesară pentru lucrări ample la Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Ultimii din zonă

Chiar dacă oficialilor le place să se laude cu judeţul Arad, declarând că suntem mai degrabă occidentali, se pare că fondurile europene, care pot să ne asigure o dezvoltare importantă, nu sunt foarte atractive pentru noi. De vină o fi birocraţia, incompetenţa celor care pregătesc proiectele, ori poate faptul că verificările lucrărilor realizate pe fonduri europene sunt „la sânge”? Nu ştim să răspundem. În schimb, putem spune că ratăm bani pe bandă rulantă. Vecinii noştri din Hunedoara au depus peste 70 de proiecte, unele fiind respinse, altele în evaluare, multe dintre ele contractate. Unităţile administrativ teritoriale din Timiş au depus, la rândul lor, peste 30 de proiecte. În sfârşit, Caraş Severin se poate lăuda cu peste 40 de proiecte depuse şi acestea aflându-se în diferite faze. Aradul ce a făcut? A depus 20 de proiecte, dintre care au primit finanţare numai 3.

Alte apeluri

Singura noastră speranţă stă în apeluri de finanţare care urmează să fie lansate. Pentru că, dacă rămân fonduri neutilizate, ADR lansează mai multe apeluri. Din păcate, cele mai multe fonduri sunt alocate la primul apel, iar noi am cam „pierdut trenul”. Totuşi, s-ar putea să mai prindem ceva „mărunţiş” în lunile care urmează. Asta dacă vom şi depune proiecte.