Mașina în care se află Ioan Crișan explodează, aruncându-l pe acesta pe bancheta din spate.

Explozia a fost atât de puternică încât geamurile de la etajul I ale blocului la parterul căruia se află supermarketul au fost sparte și ele. Autoturismul a fost cuprins de flăcări.

Polițiștii sunt trimiși la fața locului și din primele clipe se conturează ideea că este vorba despre o mână criminală.

“În această dimineață, în jurul orei 7, am fost sesizați, prin apel 112, despre faptul că în parcarea unui supermarket din municipiul Arad s-a produs o explozie la un autoturism. La fața locului s-au deplasat polițiștii și un echipaj al pompierilor care au constatat că este vorba despre un autoturism incendiat, iar în interior se afla un bărbat decedat. În continuare se efectuează cercetări cu privire la stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul”, a venit informarea IPJ Arad pe subiect.

Anchetatorii din București

Explozia de la Arad face înconjurul țării, reporterii de la televiziunile naționale ajung în orașul nostru în același timp cu anchetatorii trimiși special de Poliția Română, de la București, pentru a ancheta cazul. La două ore după ce IPJ Arad a trimis informarea de presă, Poliția Română a preluat controlul, informând:

“Având în vedere evenimentul din județul Arad, Centrul de Informare și Relații Publice al I.G.P.R. este abilitat să comunice următoarele: Conducerea Inspectoratului General al Poliției Române a dispus deplasarea, de urgență, la fața locului, a unor specialiști din cadrul Institutului Național de Criminalistică, Direcției de Investigații Criminale, Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, pentru a sprijini ancheta. Echipa de specialiști este coordonată de adjunctul directorului Direcției de Investigații Criminale, comisar-șef de poliție Cristian Gheorghe”.

La Arad ajunge și procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a preluat ancheta în acest caz.

SRI-ul intră pe fir

Lucrurile merg mai departe, iar pentru a face cât de cât lumină, Serviciul Român de Informații (SRI) face o precizare de presă în care exclude un atentat terorist. De altfel, SRI a participat la ancheta desfășurată de Poliția Română, împreună cu specialiștii de la Institutul Național de Criminalistică, realizând expertiză pirotehnică.

Prima declarația a purtătorului de cuvânt al Poliției Române în legătură cu explozia bombei de la Arad, susținută la câteva ore de la tragedie, a fost cu privire la un cerc de suspecți. Acesta a declarat că există un cerc de suspecți.

Zeci de polițiști de la Arad și București s-au aflat pe parcursul întregii zile de 29 mai la locul exploziei, cercetând, vorbind cu cei care se aflau la cafenea în momentul în care a explodat mașina, cu locatarii blocurilor, cu cei care treceau prin zonă la acel moment, ridicând imagini de la camerele de supraveghere din zonă etc. Spre seară, mașina – sau ce a mai rămas din ea – a fost ridicată și trimisă la un laborator pentru a fi efectuate investigații.

Apoi au apărut scenariile în lipsa unei comunicări a autorităților cu privire la tragedia de la Arad.

Primul scenariu a fost cel potrivit căruia exista o legătură între lumea contrabandei cu țigări și omul de afaceri Ioan Crișan. A doua a adus în discuție niște afaceri între victimă și oameni care îi aprovizionau ferma de somni africani. Al treilea scenariu a vorbit despre un accident cauzat de faptul că omul de afaceri ar fi avut explozibil în mașină – explozibil care urma să fie folosit la ferma de somni africani pe care o deținea – iar acesta ar fi explodat.

Au curs mai apoi atâtea scenarii, încât lumea le-a pierdut șirul. Zvonul care a persistat mult timp a fost cel potrivit căruia cei care au fabricat și pus bomba în mașina omului de afaceri proveneau din fosta Iugoslavie, iar imediat după explozie au părăsit țara.

Totul pe surse

Informațiile către presă au venit pe surse, în lipsa unei informări oficiale. Sursele spuneau că două urme distincte de ADN au fost găsite pe dispozitivul exploziv din mașina victimei și sunt expertizate de anchetatori pentru a afla cui aparțin și că a fost verificat și cel de-al doilea telefon aparținând victimei și există surse care susțin că aceasta ar fi fost filată două săptămâni înainte de atentat, că s-ar fi găsit un telefon model vechi, apoi că s-a descoperit bateria unui telefon, apoi că s-a găsit o cartelă SIM, că bomba improvizată care l-a omorât pe Ioan Crişan a fost amplasată în interiorul maşinii „cel mai probabil sub scaunul şoferului”, că explozia a fost provocată de la distanţă cu ajutorul unei staţii radio sau a unui telefon, că modalitatea în care a fost „executat” omul de afaceri arădean are menirea de a trimite un mesaj, fiind vorba despre o reglare de conturi.

Primul și ultimul comunicat

În 31 mai 2021, prin intermediul unui comunicat de presă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut următoarele precizări în ceea ce privește ancheta:

„Biroul de informare și relații publice este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele informații privind stadiul anchetei: cercetările se efectuează sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat cu premeditare, în urma exploziei decedând o persoană de sex masculin. În cursul zilei de ieri (n.r duminică), a fost finalizată cercetarea la fața locului. Procurorul de caz a dispus realizarea mai multor lucrări criminalistice (expertize și constatări) din multiple specialități, raportat la natura complexă a aspectelor care sunt investigate. În cauză au fost audiate mai multe persoane, în continuare fiind efectuate activități de urmărire penală în ritm continuu și susținut. În vederea unei bune înfăptuiri a actului de justiție și soluționării cu celeritate a cauzei, au fost alocate importante resurse umane și logistice de către Poliția Română, care își desfășoară activitatea sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică. Pe măsura derulării cercetărilor vom comunica informații suplimentare, în limitele impuse de Codul de procedură penală și de Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019”.

De menționat este faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a mai emis un alt comunicat de presă pe temă până când acest lucru nu a fost solicitat de presă, săptămâna trecută.

Ce spunea ministrul în 2021?

La două zile după explozia bombei de la Arad, au apărut și declarațiile ministrului de interne. Pe 31 mai 2021, Lucian Bode a declarat:

„Parchetul General a preluat această anchetă și, în acest sens, nu o să pot să vă ofer detalii legate de anchetă. Însă, câteva elemente care țin de cronologia acțiunilor, structurilor Ministerului Afacerilor Interne vi le pot pune la dispoziție. Așadar, în legătură cu această tragedie am fost informat sâmbătă dimineața, imediat după ce s-a produs, imediat după ora 07:00 dimineața. Și, împreună cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne, am decis să trimitem la Arad cei mai buni specialiști din Poliția Română. Am luat legătura cu structurile partenere, aici mă refer la Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, Parchetul General care de îndată a preluat acest caz și împreună am gestionat sâmbătă și duminică cercetările la fața locului astfel încât cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română să reușească într-un timp cât mai scurt posibil să identifice o pistă pentru ca autorul sau autorii să fie prinși și aduși în fața legii. În istoria post-decembristă a României, au mai fost tentative de infracțiune de omor, prin acest mod de operare. Din fericire, au fost toate fără finalitate. Astfel, vorbim de un caz singular. De aceea, afirm cu toată responsabilitatea, vorbind de un caz singular, că România este o țară sigură. Cunosc modul de operare al instituțiilor statului român, modul de implicare, profesionalismul lor. Vorbim de un caz singular și în paralel de o acțiune a Poliției Române și spun, încă o dată, că România este o țară sigură și nu vorbim de acțiuni pregătite în serie. Vinovații vor fi identificați și aduși în fața instanței de judecată”.

În 2 iunie 2021, ministrul de interne, Lucian Bode, a dat o nouă declarație cu privire la explozia bombei de la Arad:

„De foarte mulți ani, nu am avut o mobilizare a structurilor M.A.I. cum avem în aceste zile la Arad. Am speranța că lucrurile vor evolua bine și vom identifica autorul în scurt timp. Când se întâmplă câte o tragedie, opinia publică este îndreptățită să fie nemulțumită că structurile noastre nu au reușit să salveze viața acelui om. În același timp, sunt mii și mii de intervenții reușite, în care salvatorii reușesc să ajungă la timp și să salveze oameni. Cazul Arad este un eveniment singular, singurul din ultimii 30 de ani care s-a finalizat tragic. Vă asigur că polițiștii fac tot ce trebuie. Este foarte importantă prevenția”.

În 15 iunie 2021, Lucian Bode, ministrul de interne, a declarat:

„Vreau să ştiţi că am implicat, sub coordonarea inspectorului general al IGPR, domnul chestor Benone Matei, toate structurile MAI pentru a livra tot ceea ce procurorul de caz solicită vizavi de cazul de la Arad”.

Bode a precizat că nu poate divulga date despre ancheta de la Arad, nici măcar dacă a fost identificat explozibilul folosit, dar a precizat că cercetările în cazul acestui atentat continuă.

Ministrul de interne a revenit cu o altă declarație pe subiect în 18 august 2021:

„Instituţiile statului şi opinia publică, toţi ne dorim să aflăm cine l-a ucis pe Ioan Crişan. Specialiştii trimişi a doua zi acolo de la Bucureşti şi din toată ţara, de la Crimă Organizată, nu au părăsit Aradul niciun minut. Au fost, sunt şi vor rămâne acolo până când este nevoie şi până când vor reuşi să furnizeze către cel care instrumentează acest dosar complicat, către procurorul de caz de la Parchetul General, toate elementele necesare pentru a ajunge la rezultatul pe care ni-l dorim cu toţii. Din punct de vedere al Poliţiei Române, ne-am făcut, ne facem treaba şi livrăm tot ceea ce ţine de noi”.

În fine, în 7 ianuarie 2022, Lucian Bode a declarat următoarele despre ancheta privind explozia bombei:

„Mi-aș dori să nu bată pasul pe loc. Sunt foarte multe piste pe care înțeleg că procurorul le analizează și cere informații și din țară și din afară țării și ei vor decide când le vor face publice. Dacă ar fi una singură ne-am duce pe ea și am anunța rezultatul. Trebuie să învățăm din greșeli, să le corectăm, să pregătim mult mai bine fiecare acțiune în care suntem implicați. Ne dorim ca situații precum cea de la Arad să fie clarificată. Acolo avem un dosar în lucru, gestionat de Parchet, procurorul suveran în această situație”.

Ultima declarația a lui Bode

Ultima declarație a ministrului de interne pe acest subiect a fost făcută în 20 mai 2022:

„”Legat de ancheta de la Arad – pe 29 mai se împlineşte un an, ştiţi foarte bine că acolo avem o anchetă coordonată de un procuror. Ministerul nostru încă din primele ore de după această tragedie a fost implicat în strângerea de probe. Sub coordonarea procurorului am avut detaşaţi foarte mulţi poliţişti, detaşaţi de la mai multe structuri ale noastre acolo. Toate detaliile care pot fi date publice, pot fi făcute publice, nu le poate da Poliţia Română, nu le poate da Ministerul Afacerilor Interne, le dă Parchetul. Evident că ne-am dori ca munca noastră şi tot ceea ce am făcut în acest timp şi am livrat către procurori să dea rezultate. Ne dorim la fel de mult, ca toţi românii, să elucidăm acest caz unic în aceşti 30 de ani. În România, astfel de atentate au mai încercat să fie realizate şi au fost dejucate. Iată că vorbim de un singur atentat în 30 de ani, care adus la această finalitate. (…) România este o ţară sigură. Nu vorbim de o reţea care să acţioneze în acest sens în România”.

Declarații la presiunea mass-media

Ce ne spun autoritățile la un an de la explozia bombei din Arad? Că nu există suspecți, că Ioan Crișan nu era implicat în activități de crimă organizată, ci că mai degrabă desfășura activități specifice cămătăriei, că au fost audiate peste 400 de persoane și efectuate zeci de percheziții în dosar, că s-a stabilit ce fel de explozibil a fost folosit, dar și unde era acesta amplasat și în ce cantitate.

Câteva detalii mărunte despre anchetă au fost transmise săptămâna trecută de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la solicitarea presei.

La ce s-a lucrat un an de zile? Ei bine, anchetatorii „au stabilit traseul victimei în perioada de interes, printre altele prin vizualizarea imaginilor obținute din camerele de supraveghere din municipiul Arad.

Au fost analizate relațiile comerciale derulate de victimă. Situaţia economică şi financiară a societăţilor în care era implicat nu a relevat vulnerabilităţi şi acţiuni cu risc de escaladare violentă, la nivelul mijloacelor folosite pentru comiterea faptei. A fost realizată o analiză comportamentală de către structura de profil din cadrul IGPR. S-a stabilit tipul de exploziv, de mare putere, din coroborarea rezultatelor a 3 constatări fizico-chimice. A fost stabilită poziția materialului exploziv prin experiment judiciar şi constatări tehnico-ştiinţifice. S-au realizat determinări cantitative ale materialului exploziv care a cauzat decesul victimei. Au fost verificate raporturile civile rezultate din activităţi specifice cămătăriei pe care victima le derula, fără concursul altor persoane. S-au stabilit și au fost investigate posibilele surse de conflict în anturajul victimei”.

Potrivit informării Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ), „până la acest moment, nu au fost confirmate informațiile, vehiculate și în spațiul public, privind implicarea victimei în activități de crimă organizată”, iar „din punct de vedere al stadiului cercetărilor, urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (in rem), până în acest moment nu s-a dispus continuarea urmării penale față de o persoană”.

„Poliția Română a furnizat sprijin prin alocarea ofițerilor și agenților de poliție pentru delegarea de activități, principala structură care efectuează acte de urmărire penală în cauză fiind Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul IGPR. Capacităţile tehnice ale structurilor IGPR au fost disponibile pentru efectuarea cu celeritate a actelor de urmărire penală, astfel încât versiunile de anchetă verificate să nu întâmpine întârzieri. Efectivul a fost redimensionat constant, în funcție de specificul actelor de urmărire penală efectuate, astfel încât versiunile de anchetă să fie verificate cu celeritate. Au fost solicitate date de interes pentru soluționarea cauzei de la toate statele afiliate rețelei Interpol, fiind inițiate şi derulate proceduri punctuale de cooperare judiciară şi poliţienească, în relaţie cu autorități ale mai multor state. Totodată, a fost solicitată și s-a beneficiat de asistența Europol. Au fost audiate peste 400 de persoane şi au fost efectuate percheziții domiciliare și percheziții informatice pe un număr important de dispozitive (35).Au fost dispuse și finalizate multiple (18) constatări balistice, fizico-chimice, traseologice și expertize genetice”, a mai precizat PÎCCJ cu privire la cercetări.

Cine și de ce?

Ce nu știm după un an de la explozia bombei în urma căreia o persoană a sfârșit tragic? Cine și de ce…