„Toți cei care l-am întâlnit și l-am cunoscut am fost extrem de șocați. Am pierdut un prieten adevărat care a dat dovadă de multă empatie și altruism. Implicarea sa în proiectul «Nu suntem invizibili» ne-a oferit multe speranțe. Cu 10 ani în urmă, în 2008 a venit la Arad cu un microbuz Mercedes pentru asociație, ca să putem face proiecte cu și pentru membrii nostri. Și da, a făcut totul ca să nu ne pierdem încrederea într-o viață mai bună. Nu s-a plâns niciodată de volumul mare de muncă pe care o desfășura zi cu zi, fiind un exemplu pentru mine – ca președinte al asociației – că niciodată nu e voie să renunț. Și promit că nu voi renunța. Chiar și după ce a murit ne-a ajutat prin dorința lui ca nimeni să nu aducă flori sau coroane la înmormântare ci să facă o donație pentru continuarea proiectului «Nu suntem invizibili». Nu putem și nu îl vom uita niciodată” – spune Ecaterina Ani Jager, preşedinte al AHNR Arad.