Referendumul este definitv ca fiind o „consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general”. În acest context, agenția Mediafax a făcut un istoric al acestor consultări și prezențele la vot.

Constituția din 1991

Primul referendum, după căderea comunismului, organizat în România a fost pe 8 decembrie 1991. Consultarea cetățenilor a avut ca scop adoptarea unei noi Constituţii a României. Noua Lege fundamentală a fost aprobată cu un procent de 77,3% dintre votanţi, iar în urma votului a fost abrogată Constituția din 21 august 1965.

Schimbarea mandatului de președinte

Până în 2003, românii nu au mai fost chemați la urne în cadrul vreunui referendum. Asfel, pe 18 și 19 octombrie 2003 a avut loc un nou referendum pentru revizuirea Constituției din 1991. Printre modificările aduse Legii fundamentale, se numără stabilirea mandatului preşedintelui României la cinci ani faţă de patru ani cât era până atunci şi limitarea imunităţii parlamentare.

Prezenţa la vot a fost de 55,7%. Dintre cetăţenii cu drept de vot, 89,70% au votat „Da”, 8,81 au votat „Nu”, iar 1,49% din voturi au fost declarate nule, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). Având în vedere că participarea la vot a fost de jumătate plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost validat.

Anul cu 2 referendumuri

Următorul referendum a fost organizat pe 19 mai 2007, în urma suspendării președintelui Traian Băsescu. Demersurile pentru suspendarea şefului statului au fost demarate de PSD, în ianuarie 2007, când social-democraţii au reclamat la CCR încălcări ale Constituţiei de către Traian Băsescu. La vot s-au prezentat 44,45% din cetăţenii cu drept de vot, iar 74,48 % dintre aceştia au votat împotriva demiterii lui Băsescu.

În 2007 a mai avut loc încă un referendum, pe 25 octombrie. De această dată consultarea publică a fost inițiată de preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, și a vizat schimbarea sistemului de vot din România – trecerea la votul uninominal. Prezenţa la vot în toată ţara a fost de 26,51%. Dintre alegători, 81,36 % au votat „Da”, 16,17% au votat „Nu”, iar 2,46 % dintre voturi au fost nule, potrivit datelor furnizate de BEC. Ca urmare a faptului că participarea la vot n-a fost suficientă, fiind necesară participare la vot a 50% plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost invalidat.

Parlamentul de 300

Al cincilea referendum național a fost organizat pe 22 noiembrie 2009, în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Referendumul a vizat trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi – maxim 300 de parlamentari.

Potrivit datelor finale ale BEC, 72,32% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un Parlament unicameral şi 22,22% dintre cetăţeni împotrivă. Totodată, 88,84% dintre români au răspuns cu „Da” pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 şi 11,16% cu „Nu”. Prezenţa la urne a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor, 18.293.277. Deşi a fost validat, acest referendum nu a fost implementat nici până în prezent – motivându-se că acest referendum ar fi fost unul doar consultativ.

Suspendarea din 2012

Cel mai recent referendum a fost organizat pe 29 iulie 2012 şi a avut ca scop demiterea preşedintelui Traian Băsescu. A fost pentru a doua oară când Băsescu a fost suspendat din funcţie de către Parlament, în perioada USL. Un procent de 87,52% dintre români s-au pronunţat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii. Având în vedere că nu a fost întrunit cvorumul de prezenţă, de 50%+1, la referendum prezentându-se doar 46,24% dintre cetăţenii înscrişi în listele electorale, referendumul a fost invalidat de către CCR.