Absolvent al Colegiului Național „Moise Nicoară”, promoția 1993, Liviu Odagiu și-a început studiile juridice la Facultatea de drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj Napoca. Apoi s-a specializat în drept administrativ și administrație publică la aceeași universitate, iar în anul 2000 a devenit auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Liviu Odagiu a fost judecător la Judecătoria Sibiu, iar mai apoi la Curtea de Apel Alba Iulia, instanță pe care a și condus-o începând cu anul 2019. Acum, Odagiu a ajuns în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind ales de către colegii săi pentru un mandat de președinte.
Potrivit proiectului său de candidatură la şefia CSM, judecătorul Liviu Odagiu a explicat clar că asigurarea unui „statut corespunzător” pentru judecători şi procurori înseamnă un cadru normativ consolidat „care să permită magistraţilor să-şi îndeplinească îndatoririle fără niciun fel de ingerinţe în activitatea acestora”.
„Îmi propun ca în anul 2026 să asigur continuitatea necesară în eforturile Consiliului Superior al Magistraturii de a proteja independenţa justiţiei, în toate componentele sale. În mod special însă, trebuie avute în vedere acele elemente ale statutului care contribuie la asigurarea independenţei financiare a magistraţilor, întrucât acestea constituie de câţiva ani obiectul unor campanii intense de contestare publică iniţiate şi susţinute de factorul politic”, spune Odagiu.
În prezentarea proiectului său, Liviu Odagiu precizează: „Pentru ca justiția să fie făcută cu adevărat, judecătorii trebuie să fie liberi să ia decizii, chiar dacă acestea nu sunt populare sau nu sunt cele dorite de alți actori sociali. La fel, procurorii trebuie să poată investiga și decide fără presiuni, indiferent cine este implicat într-un dosar”.
Direcțiile propuse
Proiectul său propus pentru președinția CSM are mai multe direcții printre care: *Consolidarea independenței justiției. Stabilitatea statutului judecătorilor şi procurorilor; *Îmbunătățirea cadrului legislativ; *Politica de resurse umane – o nouă abordare; *digitalizare accelerată a sistemului judiciar; *consolidarea relațiilor instituționale cu Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii și Şcoala Națională de Grefieri; *consolidarea relațiilor internaționale; *Îmbunătățirea comunicării şi creşterea transparenței.
Componența CSM
CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în Adunările generale ale instanțelor și parchetelor, doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, și trei membri de drept – ministrul Justiției, președintele ICCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituției și Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă președintele este judecător, vicepreședintele trebuie să fie procuror și invers.
În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Daniel Grădinaru – Înalta Curte de Casație și Justiție, Denisa-Angelica Stănișor – Înalta Curte de Casație și Justiție, Gheorghe-Liviu Odagiu – Curtea de Apel Alba Iulia, Elena Raluca Costache – Curtea de Apel București, Ramona Grațiela Milu – Curtea de Apel Brașov, Mihaela-Laura Radu – Tribunalul București, Narcis Erculescu – Tribunalul Dâmbovița, Claudiu-Marian Drăgușin – Judecătoria Sectorului 4 București și Vasile-Alin Ene – Judecătoria Ploiești.
Din CSM fac parte procurorii Daniel Horodniceanu – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Emilia Ion – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Bogdan Silviu Staicu – Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Claudiu Constantin Sandu – Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și Marioara Cătălina Sîntion – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.
Fănel Mihalcea și Ioan Sas au fost aleși de Senat ca membri ai CSM din partea societății civile.