Jurnal arădean: Domnule Vlad Botoș, ne bucurăm să discutăm din nou cu dumneavoastră. Este începutul sesiunii Parlamentului European, care sunt prioritățile pentru acest an parlamentar, la ce ne putem aștepta?

Vlad Botoș: Unul dintre cele mai importante dosare pentru România la ora aceasta este cel din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) care va încerca să aducă un plus de flexibilitate în fondurile europene. Vorbesc despre propunerea Fast CARE, pentru care am fost desemnat raportor al Grupului Renew Europe. Ca noutate aducem aici posibilitatea ca beneficiarii care nu pot să finalizeze proiectele din cauze obiective, să le împartă în două și să le finalizeze în perioada financiară următoare, iar banii care vor rămâne neinvestiți, să-i cheltuie pentru proiecte pentru integrarea refugiaților ucraineni, nu doar indemnizații pentru chirie și masă, ci o integrare reală, construirea de clase noi în unele școli, angajarea profesorilor pentru copiii ucraineni, cursuri de limba română pentru că mulți dintre acești oameni nu vor să stea pe mila noastră, ci vor să fie independenți și chiar să contribuie la dezvoltarea socială.

JA: Pentru că vorbiți despre fondurile europene și, automat, de dezvoltare, cum influențează aceste fonduri orașul și județul nostru? Ce avem noi, ca arădeni, de câștigat din relația cu Uniunea Europeană?

VB: În primul rând vreau să subliniez că noi suntem Uniunea Europeană, suntem parte cu drepturi egale în această construcție politică și administrativă și toate lucrurile care se întâmplă la nivel european se datorează și implicării noastre sau a delăsării autorităților române. Îmi pare rău să spun aceasta, dar deși avem la dispoziție foarte multe fonduri europene pentru dezvoltare, acestea nu sunt cheltuite sau, dacă sunt cheltuite nu urmăresc o strategie, un plan clar de dezvoltare. E ca și cum ai da bani unor oameni săraci, dar aceștia nu vor să-i cheltuie pe renovarea casei pentru că e prea mult de lucru.

JA: Credeți că Aradul ar putea atrage mai multe fonduri?

VB: Aradul ar putea și ar trebui să atragă mai multe fonduri, dar ar trebui să facă mai întâi o strategie viabilă de dezvoltare, iar proiectele să urmărească obiective clare. Noi trebuie să știm încotro vrem să mergem. Vrem să fim un oraș dormitor pentru Timișoara sau Oradea? E și aceasta o strategie, dar atunci trebuie să investim în infrastructura de transport, în cea socială, în locuințe, infrastructură medicală și școli. Facem cât mai multe parcuri, încurajăm industria de divertisment, pentru ca omul, după o zi de muncă să fie tentat să meargă în oraș să se distreze, să se relaxeze. Dacă nu ne interesează să atragem investitori, ci doar populație, ne axăm pe aceste aspecte. Dacă vrem, însă, o economie bogată, atunci trebuie să avem altă strategie, altă abordare. Din păcate toate așa-zisele strategii pe care le-am văzut până acum nu sunt decât o adunătură dezlânată de proiecte, puse unele lângă celelalte fără să urmărească o logică, un obiectiv.

JA: De regulă aceste strategii sunt elaborate de firme de consultanță, de firme de specialitate. Credeți că ar trebui schimbate aceste firme?

VB: Nu firmele sunt responsabile pentru stabilirea direcției de dezvoltare, ele construiesc pe informațiile primite de la autorități. Din păcate avem în fruntea orașului și a județului doar oameni care nu știu ce înseamnă eficiența, nici nu pot concepe că eficiența trebuie să fie prezentă chiar și în administrația publică. Suntem conduși de oameni care nu au trebuit să-și asume vreo responsabilitate în toată viața lor. Au primit bani de la stat fără să li se ceară performanță. Pe mine mă doare sufletul nu pentru cum arată orașul și județul nostru, ci pentru tot potențialul pe care îl avem și-l lăsăm să se distrugă. Noi suntem bogați în resurse, avem oameni deștepți și pricepuți care lucrează în alte județe sau în alte țări, avem bogății naturale și potențial turistic imens, dar este total ignorat.

JA: Foarte pe scurt, ne puteți spune dacă puteți aduce schimbarea de acolo, de la Bruxelles înspre Arad?

VB: Schimbarea nu poate veni doar de la Bruxelles. Tocmai de aceea vin atât de des în țară, pentru că schimbarea trebuie să vină de la firul ierbii. Eu vorbesc tot timpul cu oamenii, chiar cu oameni din administrație din plutonul doi sau trei, să zicem așa, cei care chiar lucrează și mențin lucrurile pe linia de plutire, pentru a înțelege cum putem face ca modificările legislative de la nivel european să aibă efecte benefice aici, acasă. Aceste discuții și dezbateri se regăsesc întotdeauna în amendamentele pe care le propun, în negocierile pe care le duc pe toate rapoartele pentru ca schimbarea să vină din ambele părți.