Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani.

„Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului”, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.

„Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidențiază o tendință îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidențiat cel mai clar prin apariția epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare.
Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute. Legislația internă din România nu este tranșantă în ceea ce privește caracterul obligatoriu sau opțional al vaccinării copiilor. Deși această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanța implementării vaccinării ca măsură esențială pentru sănătatea publică”, transmit cei de la Asociația Salvați Copiii România.

„Barierele atitudinale și comportamentale includ reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse. Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor. La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore. În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului”, spun autorii studiului.

O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%.

„Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze”, se arată în studiu.

„Din interviurile realizate rezultă faptul că atât medicii de familie, cât și asistenții medicali comunitari identifică o reticență generală și un interes scăzut cu privire la vaccinul anti HPV. Interesul scăzut apare atât în rândul părinților, cât și în rândul unor medici”, mai spun cei care au făcut acest studiu.

Printre scuzele „adunate” de la medici se numără: „Nu vor. Nu vor nici să audă”; „Doar 40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV”. Această provocare este marcată de absența informării. Pe lângă lipsa de informare, medicii de familie mai invocă și mentalitatea părinților: „Uite, doi-trei au acceptat. V-am spus despre mentalitatea de aici din zonă”. Un aspect important care le face medicilor munca mai ușoară este recomandarea din partea medicilor ginecologi pentru vaccinarea HPV: „Sunt mămici care au fost la consultații de ginecologie și acolo li s-a spus că uite, ar fi bine să se vaccineze”; „Am avut solicitări pentru vaccinarea HPV, în mare parte la indicația specialistului, pentru cei care deja aveau tulpini de virus”.

„Concluziile acestui studiu subliniază importanța inițiativelor de educație pentru sănătate, extrem de necesare pentru a combate răspândirea dezinformării. Prioritizarea educației și facilitarea transmiterii informațiilor corecte către familii pentru a le ajuta să ia decizii informate sunt esențiale pentru a construi încredere între comunități și profesioniștii locali din domeniul sănătății. La MSD, ne angajăm să sprijinim inițiativele care echipează comunitățile cu informații precise și care promovează dreptul fiecărui copil la vaccinuri care salvează vieți”, a declarat Marcelo Pascual Morales, Managing Director MSD România & Republica Moldova.