Artă de nivel înalt la Arad

La Galeria „Delta” a U.A.P. s-a vernisat, recent, o impresionantă expoziţie de pictură şi sculptură de mari dimensiuni.

Această amplă expoziţie, care acoperă toate spaţiile galeriei, plus pavimentul de bazalt din faţă, înseamnă producţia reunită a două simpozioane distincte care s-au desfăşurat, la Arad, timp de două săptămâni. Mai exact, este vorba de „Simpozionul internaţional de sculptură”, aflat la prima ediţie şi Simpozionul naţional de pictură „Aradul văzut de artişti”, aflat la a doua ediţie. Ambele au fost iniţiate şi coordonate de preşedintele filialei U.A.P., prof. univ. dr. Dumitru Şerban, şi susţinute logistic şi financiar de Primăria Arad, Consiliul Local Municipal şi Centrul Cultural al Municipiului.

În perioada desfăşurării acestor simpozioane spaţiile de lucru au fost Galeria „Delta”, care a devenit atelier vizibil din stradă, deschis, unde au lucrat o parte dintre pictori şi atelierele U.A.P. de pe str. C. Coposu, unde au lucrat în special sculptorii şi o parte dintre pictori.

Expoziţia de la „Delta” este spectaculoasă atât prin bogăţia şi calitatea lucrărilor cât şi prin volumul impresionant de efort care se poate „citi” în spatele sculpturilor monumentate, în special.

Cele două simpozioane, ca şi expoziţia finală, se constituie în evenimente remarcabile ce se înscriu în ghirlanda de manifestări de forţă care contribuie, pe căi specifice, la susţinerea Aradului pentru finalizarea dosarului de candidatură la statutul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Pictura în expoziţie

Participanţii la Simpozionul internaţional de pictură de la Arad au fost: Marcel Lupşe (Bistriţa), Nicolae Suciu (prof. univ. dr. la Universitatea de Nord Baia Mare), Mihai Chioaru (Bacău), conf. univ. dr. Kovacs Bertalan (Baia Mare), Angela Hanc, Nicolae Popa şi Andreea Bereneanţ (toţi trei din Arad), Eugen Moritz (Cluj), Claudiu Toma şi Constantin Daradici (Bucureşti), Tudor Tiţoiu (Constanţa), precum şi Ramona şi Bogdan Mateiaş din Bucureşti.

Fiecare s-a exprimat în cheie stilistică personală, atât la nivelul alergerii subiectelor cât şi al formulelor plastice abordate. Prima zi a lor în Arad a însemnat o vizitare a oraşului, o documentare vizând identificarea accentelor stilistice arhitecturale specifice care să poată fi apoi exploatate, integrate în lucrări. De asemenea fiecare, pe lângă stimulii primiţi dinspre atmosfera arădeană, a venit cu amprenta lui, cu lumea sa de forme şi semne care-l definesc în general.

Cei care s-au apropiat cel mai mult de tema propusă au fost clujeanul Eugen Moritz, care a realizat o compoziţie de tip caleidoscopic ce include cele mai emblematice turnuri ale arhitecturii vechi locale, arădeanul Nicolae Popa, care a surprins Turnul de Apă şi chiar atmosfera din „Zilele Aradului” şi Constantin Daradici cu peisajele sale urbane în cheie modernă (amintind de Hopper), „Piaţa Libertăţii” sau „Statuia Sfintei Treimi”.

Sculpturi în lemn

Pictorii au lucrat în zilele fierbinţi, caniculare, în interior dar sculptorilor le-a fost şi mai greu. Ei au abordat lucrări mari, de peste doi metri din buşteni groşi care au necesitat eforturi susţinute, în plin soare, la temperaturi riscante. Tenacitatea lor însă a fost exemplară, realizând fiecare lucrări admirabile, extrem de sugestive, de distilate la nivel formal şi de mare forţă.

Lemnul ca material de bază le dă o căldură aparte. Ele vor câştiga în timp nuanţe noi şi o patină care le vor face şi mai agreabile, la contactul cu aerul, lumina şi ploile (cele expuse la exterior).

Participanţii la Simpozionul de sculptură au fost: Alexandru Păsat – prof univ. dr. la Universitatea de Artă şi Design din Cluj, prof. univ. dr. Dumitru Şerban, conf. univ. dr. Anamaria Şerban de la Facultatea de Artă şi Design din Timişoara, artiştii din Ungaria – Zoltán Deák şi Dudás Sándor, apoi Michael Wieczorek din Germania, Eugen Ţibuleac din Republica Moldova, Marius Bacriu, Ilie Duţă şi Dan Daniel din Timişoara. Lucrările pot fi văzute la Galeria „Delta”, inspirat relaţionate cu pictura de pe simeză, şi în faţa galeriei ambientând frumos spaţiul, dând oraşului un aer modern european spre încântarea trecătorilor, mai ales străini.