Dezbatere extrem de aplicată şi cu rezultate clare, miercuri, la Sala Ferdinand a Primăriei Arad. O dezbatere („Şcoala de pe internet”), organizată de Centrul Municipal de Cultură Arad cu sprijinul Municipalităţii, care a avut ca ţintă principală lămurirea unei situaţii: e util catalogul online în şcoli sau mai mult strică decât ajută. Discuţiile purtate între directorii de şcoli, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, reprezentanţii firmei care a aplicat acest proiect în cinci şcoli, dar fără succes, părinţi şi autoritatea care a susţinut acest proiect, Primăria Arad, au scos la iveală că e cazul ca învăţământul arădean să evolueze. Adică să treacă de la epoca Gutenberg la cea a lui Jobs, de la catalogul clasic la cel online, accesibil tuturor, de la profesori, la elevi şi părinţi.

Prezent la eveniment, primarul Gheorghe Falcă a mers chiar mai departe în tehnologizarea şcolii: a povestit experienţa uluitoare pe care a avut-o de curând în Marea Britanie, când a participat la un curs unde a fost notat online iar profesorii au avut la dispoziţie table electronice, fapt care le-a oferit şansa tuturor să ia lecţia acasă, iar profesorilor să arhiveze ora pe care tocmai au predat-o. La un astfel de proiect a deconspirat edilul local că se gândeşte pe viitor pentru Arad. O singură condiţie: cea a voinţei profesorilor şi directorilor de a îmbrăţişa schimbarea şi de a alege noua tehnologie în şcoli.

Primul pas rămâne tot implementarea proiectului catalogul online în toate unităţile de învăţământ din Arad, iar discuţia a mers spre o implementare unitară, făcută de acceaşi unitate, şi dezvoltarea sistemului de predare şi informare online, cu toate că există şcoli din Arad – aşa cum este cazul Colegiului Naţional „Vasile Goldiş” (director Eugen Bocăniciu) care are în curs de implementare un sistem propriu de catalog online, iar directorul unităţii speră, aşa cum a precizat la dezbatere, că sistemul va funcţiona perfect.

Totuşi, în cazurile de mutare a unui elev dintr-o școală în alta, sau în cazurile de mişcare a corpului didactic, un sistem unic de catalog online ar fi mult mai benefic pentru că datele (fişa matricolă) s-ar transfera odată cu elevul sau profesorul iar cadrul didactic nu ar mai avea probleme cu adaptarea la un nou sistem de gen.

Problemele, beneficiile

Dar discuţiile nu au început aşa, ci, cum era de aşteptat, cu problemele pe care le-a întâmpinat proiectul pilot şi care au făcut ca totul să se oprească la cele cinci şcoli în care a demarat, ba chiar să nu continue nici acolo peste tot. Lipsa internetului în clase, tabletele ieftine achiziţionate conform cerinţelor legii (unde cea mai ieftină ofertă e întotdeauna cea mai bună), faptul că profesorii nu puteau pleca cu tableta din şcoală, faptul că trebuiau puse absenţele în catalogul online în primele 15 minute din oră au fost doar câteva din problemele care au pus piedici serioase proiectului gândit de Primărie să vină în ajutorul tuturor, dar mai ales al părinţilor. Aceştia urmau să afle la orice oră situaţia şcolară a copilului lor, puteau primi online, în baza parolei desemnate, informaţii exacte despre activitatea acestuia în şcoală, la ore, ba chiar despre comportamentul său în şcoală.

S-a vorbit şi de beneficiile catalogului online: faptul că poţi afla situaţia elevului în timp real, faptul că acest tip de catalog nu se degradează aşa cum se întâmplă cu cel clasic, faptul că acesta poate arhiva, deci îţi poate oferi o imagine extrem de clară a evoluţiei elevului, faptul că poţi vedea în timp real cine absentează şi cine nu, faptul că ai feedback din partea părinţilor şi că poţi afla, de pildă, ca director, care e profesorul care a dat note de la prima oră. Beneficiile au fost punctate mai ales de directorul Colegiului Naţional „Moise Nicoară”, Major Csaba, unde sistemul funcţionează, în timp ce problemele de către directorul Colegiul Naţional „Dimitrie Ţichindeal”, Sorin Haiduc, unde sistemul i-a scos din sărite pe toţi din cauza problemelor lui tehnice.

Concluziile unei dezbateri

Concluzia celor două experienţe, una pozitivă, alta negativă a fost însă clară: „Sistemul este extrem de util, e o iniţiativă extrem de bună şi e păcat să nu-l aducem în stare de funcţionare. E nevoie de un astfel de mijloc modern care să ţină evidenţa în şcoli”.

Directorii de şcoli au precizat că visează, însă, la un sistem de acest gen care să se aplice în toate şcolile, la nivel naţional, şi care să fie cumva „legalizat”, pentru că, pe moment, singurul care are cu adevărat valabilitate în actele unităţilor de învăţământ rămâne tot catalogul clasic (singurul cu valoare juridică, după cum spunea şi inspectorul şcolar adjunct general Nicolae Pelegrini, prezent activ la dezbaterea de miercuri).

Dacă s-ar ajunge aici, directorii ar putea comunica între ei, părinţii ar vedea în timp real care este nivelul de pregătire al copilului lor iar, dacă propunerea celor de la Moodle s-ar implementa pe acelaşi sistem online, atunci informaţia legată de şcoli, proiecte, iniţiative ar fi la îndemâna tuturor. S-ar deschide cumva uşile şcolilor iar sistemul ar fi şi la dispoziţia părinţilor.

Cu spun părinţii?

Dar ce spun părinţi? Spun că sistemul e bun dar vor securitate pentru că se lucrează cu datele personale ale copilului lor iar acestea aşa ar trebui să rămână şi pe mai departe. O discuţie care s-a dovedit a fi extrem de tehnică în condiţiile în care la dezbatere au venit şi câţiva părinţi specialişti în IT. S-a ajuns la concluzia că, deşi e greu, e posibil ca gradul de securitate să fie extrem de ridicat, trebuie lămurit doar nivelul de acces oferit fiecăruia.

Şi nu a fost uitată nici dorinţa profesorilor, cei care acum ar avea mai mult de muncit (şi cu catalogul clasic, şi cu cel online). Directorul Colegiului Naţional „Elena Ghiba Birta”, Eugenia Groşan, a venit în apărarea lor: aplicaţia trebuie să poată fi utilizată şi dincolo de cancelarie sau sala de clasă, pentru că în cele zece minute de pauză cadrele didactice nu vor avea timp să noteze, să pună absenţele şi să informeze asupra comportamentului elevilor.

Un final cu vise

Finalul a fost cu vise: sistemul catalogului online implementat de cei de la Lasting Sistem, prezenţi desigur la dezbatere, ar urma să fie implementat în toate şcolile, cei de la Moodle România ar urma să vină peste acest sistem cu interconectarea şcolilor între-o veritabilă reţea de socializare educaţională (fapt pe care cei de aici îl aplică în 750 de şcoli din România, reţeaua bucurându-se acum de 70.000 de utilizatori), iar profesorii ar scăpa pe viitor de catalogul clasic şi de munca dublă. Cei mai câştigaţi ar urma să fie părinţii, care ar fi la zi informaţi despre parcursul copiilor lor.

Dorinţa edilului

Dacă toate acestea s-ar implementa în scurt timp, atunci visul edilului de a avea table electronice în şcoli şi de a da uitării tabla clasică şi creta ar fi posibil. „E obligatoriu să facem asta, să modernizăm şcoala. Nu e decât o chestiune de voinţă, pentru că avem finanţare şi avem creativitate”, a închis dezbaterea primarul Gheorghe Falcă.

Ce va urma? Vă vom prezenta la momentul la care catalogul online va redeveni „activ”.