Credeţi că, odată cu deschiderea circulaţiei pe autostrada Nădlac-Arad, s-a terminat telenovela şoselei? Dacă da, vă înşelaţi amarnic. Mai ales că, potrivit Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, realizarea şoselei nu ar fi respectat în totalitate legea. Iar situaţia este atât de gravă, încât inspectorii Corpului de Control au sesizat deja DNA. Potrivit digi24.com, 20 de drumuri şi tronsoane de autostradă, aflate în construcţie sau finalizate deja, au aceeaşi problemă: nu au audit de siguranţă rutieră. „Este o dublă problemă, şi de incompatibilitate, şi chiar de o suspiciune de fapte de corupţie, deoarece persoanele care îndeplineau acea calitate de auditor de siguranţă rutieră sunt persoane care provin, unii dintre ei, din Poliţia Rutieră şi au lucrat cu specialiştii CNADNR. Există suspiciunea rezonabilă că de asta ar fi luat nenumărate contracte pentru că ar fi avut o relaţie specială cu persoane din CNADNR”, a declarat Alin Goga, consilier juridic în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Au ocolit ARR

Inspectorii Corpului de Control susţin că auditurile de siguranţă rutieră au fost încheiate direct între constructori şi auditori, în timp ce Autoritatea Rutieră Română, instituţia abilitată să elibereze astfel de audituri, a fost „sărită din schemă”. Practic, CNADNR trebuia să încheie un contract cu ARR pentru realizarea auditurilor pe toate tronsoanele de autostradă, iar Autoritatea Rutieră, la rândul ei, trebuia să trimită pe teren un auditor independent. Dar constructorii au încheiat contracte directe cu auditori care nici măcar nu erau acreditaţi de ARR. „Ţinând cont de (…) posibilele implicaţii/efecte ale faptelor persoanelor responsabile asupra operaţiunilor de decontare de către Comisia Europeană a lucrărilor de construire a infrastructurii rutiere din fonduri neramburasabile, propunem sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, s-a arătat în raportul Corpului de Control.

Risc de corecţie

Marea majoritate a autostrăzilor din România, inclusiv tronsonul Nădlac-Arad, a fost realizată cu ajutorul fondurilor europene. Dacă organismele europene vor ajunge la concluzia că ocolirea auditurilor poate fi catalogată fraudă, atunci ar putea impune corecţii financiare care ajung la 25 la sută din valoarea lucrărilor. Şi cum autostrada a costat aproximativ 1,3 miliarde de lei, corecţia, numai pe Nădlac-Arad, ar putea ajunge până la 400 de milioane de lei, aproape 100 de milioane de euro.