Avocaţii arădeni anunţă că miercuri, 4 octombrie, vor intra în grevă şi vor intra în sălile de judecată doar pentru cauzele urgente. „UNBR, barourile membre și întregul corp al avocaților (inclusiv cei peste 380 de avocați din Baroul Arad) ne vom dedica activitatea analizei celor mai acute provocări la adresa înfăptuirii actului de justiție, din perspectiva profesiei noastre și a justițiabililor, provocări care afectează deopotrivă și celelalte categorii de profesioniști din domeniu.

Este o zi dedicată comunicării problemelor cu care se confruntă avocatura în particular, dar și justiția în genere, în care barourile invită avocații să se alăture manifestărilor organizate, cu recomandarea expresă adresată confraților de a se dedica scopului acestei campanii și a întrerupe activitatea (cu excepția cauzelor/ procedurilor urgente)”, anunţă avocatul Andrei Ioniţă, decanul Baroului Arad.

„Pornind de la premisă că avocatul este un partener indispensabil al actului de justiție, ne revine rolul și totodată responsabilitatea de a sesiza existența unor provocări care pot afecta imediat sau mediat accesul la justiție sub toate aspectele sale, cât și drepturile și interesele legitime ale justițiabililor. În acest context, într-o analiză care nu poate și nici nu se dorește a fi una exhaustivă, ne-am oprit azi, asupra unor aspecte punctuale care țin de actul de justiție/de accesul la justiție, abordând trei dintre provocările sesizate în practica recentă: potențiala afectare a accesului la justiție prin prisma subfinanțării unor categorii de cheltuieli bugetare; certa afectare a accesului la un proces echitabil din perspectiva unor termene rezonabile de soluționare a procedurilor judiciare prin prisma unor evoluții recente; afectarea accesului la justiție din perspectiva regimului taxabil al unor categorii de litigii. Finalitatea urmărită este de a sesiza aceste <vulnerabilități> factorilor decizionali, în vederea identificării soluțiilor optime, altminteri, vulnerabilitățile potențiale urmând a se transforma, în mod previzibil, în tot atâția factori de dezechilibru sistemic, cu afectarea tuturor participanților la înfăptuirea actului de justiție și, în principal, a justițiabililor”, mai anunţă conducerea Baroului Arad.

Nu mai sunt bani

Una dintre cele mai mari probleme semnalate de avocaţii arădeni este faptul că s-au terminat fondurile alocate pentru avocaţii din oficiu.

„Baroul Arad, ca parte a Uniunii Naționale a Barourilor din România, a asumat și asumă organizarea serviciului de interes public vizând asigurarea asistenței judiciare obligatorii, în condițiile asumate de factorii decizionali și prin protocol tripartit privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internațională în materie penală. Pornim de la premisa că avocatul este un participant esențial la actului de justiție, iar onorariul avocatului care asigură asistența judiciară gratuită este un drept al acestuia corelativ unui serviciu de interes public prestat în beneficul justițiabililor.

În aceste condiții, am sesizat în repetate rânduri atât organelor profesiei (UNBR), cât și ordonatorilor de credite (Tribunalul Arad/Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad), necesitatea de a solicita ordonatorilor principali ca, la constituirea bugetelor anuale, să se țină cont de asigurarea fondurilor necesare acoperirii onorariilor pentru prestarea serviciilor anteenunțate, conform estimărilor anuale și multianuale pe care le punem la dispoziția partenerilor instituționali în fiecare ciclu bugetar. Actualmente, fondurile alocate de Ministerul Public pentru plata avocaților din oficiu de pe raza Baroului Arad au fost epuizate din luna martie, iar cele alocate de Ministerul Justiției au fost epuizate, din ultimele informații, în cursul acestei luni, situație ivită ca urmare a bugetării insuficiente (prin raportare la onorariile aflate în plată la nivel de an 2022, respectiv la proiecțiile noastre multianuale)”, a declarat avocatul Andrei Ioniţă, decanul Baroului Arad.

Termene lungi

O altă problemă semnalată de avocaţi se referă la termenele lungi ale proceselor. „Fără a aduce atingere principiului separării puterilor în stat, analiza noastră are strict menirea de a atrage atenția asupra unei vulnerabilități sistemice de natură a impacta asupra drepturilor și intereselor legitime ale justițiabililor din perspectiva accesului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Or, din această perspectivă, unele inițiative care au fost aduse la cunoștința corpului profesional (implicit Hotărârea CSM nr. 2040/13 iulie 2023), prin care se tinde la adoptarea unor măsuri de <normare> a activității instanțelor de judecată, vor avea ca efect imediat prelungirea duratei termenelor procesuale și ieșirea din sfera <rezonabilității> duratei soluționării pricinilor, în condițiile în care durata medie a unor procese depășește până și în prezent ideea de <rezonabilitate>”, mai spune conducerea Baroului Arad.

Timbrul pentru divorţ

În sfârşit, al treilea punct se referă la taxele pe care trebuie să le plătească justiţiabilii. „Problematica supusă analizei pornește de la o constatare din practică a corpului profesional și ține de îngreunarea accesului la justiție al unui segment relevant: justițiabilii dintr-o materie concret identificată – partaj (*avem în vedere deopotrivă partajul succesoral sistarea comunității devălmașe de bunuri în contextul desfacerii căsătoriei, cât și sistarea coproprietății în orice alte ipoteze particulare). Înțelegem să sesizăm acest aspect prin prisma atribuțiilor stabilite de art. 2 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat republicată, potrivit cărora: <În exercitarea dreptului de apărare, avocatul are dreptul și obligația de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil. Premisele problematicii sunt următoarele: Fixarea, prin legislația în domeniu, al unui sistem de taxare în materie de partaj care se raportează la <valoarea masei partajabile>, respectiv <valoarea bunurilor supuse împărțelii>, procentul actualmente reglementat fiind de 3% din valoarea bunurilor supuse împărțelii (în vederea determinării acestora), la care se adaugă 3% din valoarea masei partajabile (pentru partajul propriu zis), redus la 5% daca aceste cereri se formulează împreună.

Valoarea masei partajabile/valoarea bunurilor supuse împărțelii au în vedere valoarea impozabilă, valoare care a crescut în mod constant de la data redactării actului normativ (2013) până în prezent (2023), în materie imobiliară creșterile fiind cuprinse între 100-500 %; Adeseori, existența unei mase partajabile de o valoare <semnificativă> NU este dublată de venituri ale justițiabilului care să permită avansarea taxei, ceea ce se traduce, în practică, într-o imposibilitate imediată de a accede la serviciile juridice de specialitate, respectiv la mijlocirea instanței în vederea realizării partajului. Finalitatea mediată constă în menținerea unor situații juridice incerte, în care situația de carte funciară nu mai reflectă realitatea”, ne-a transmis Andrei Ioniţă.