Arad. Membrii Boardului municipiului Arad s-au reunit luni în cadrul unei şedinţe pentru a discuta două subiecte: Programul multianual privind menţinerea calităţii arhitecturale a clădirilor din municipiu şi Proiectul „Arad, Capitală Culturală Europeană 2021”.
Radu Drăgan, arhitectul şef al Municipiului, a făcut o prezentare a implicării Primăriei Arad în reabilitarea a 50 de clădiri (într-o primă fază), prioritare fiind imobilele unde se constată degradări semnificative, proiectul urmând să demareze în vara anului 2014. O iniţiativă pe gustul reprezentanţilor Boardului oraşului, considerată potrivită pentru intenţia Aradului de a intra în competiţia europeană pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală. Dorin Stanca, membru al Boardului, a venit chiar şi cu o propunere pe subiect: organizarea unei campanii de informare şi chiar a unei competiţii pentru „cea mai frumoasă faţadă reabilitată”.
Capitala, un vis frumos
Demersul primarului Gheorghe Falcă de a înscrie oraşul în cursa pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 a fost şi el pe placul Boardului, membrii acestuia declarându-se susţinători ai acestui proiect. Avocatul Silviu Raţiu a recunoscut, de pildă, conform comunicatului Primăriei Arad, că la început a fost sceptic când a auzit despre această dorinţă a edilului. „Dacă la început am privit cu scepticism această iniţativă, astăzi mă declar un susţinător. Faptul că vrem să ne înscriem în această competiţie ne face din start câştigători. Câştigăm prin faptul că ne recunoaştem sentimentul de apartenenţă la acest oraş. Este o provocare pentru toţi locuitorii oraşului, nu este o chestiune politică, ci ţine de apartenenţa noastră la Arad şi la istoria lui”, a afirmat Silviu Raţiu.
La rândul său, profesorul Marţian Iovan a ţinut să evidenţieze necesitatea implicării arădenilor în această provocare şi a subliniat că este nevoie de o informare şi responsabilizare a cetăţenilor, demers care să fie însoţit de proiecte de anvergură.
Tot potrivit Primăriei Arad, profesorul Gheorghe Schwartz şi-a exprimat disponibilitatea de a se implica în acest proiect şi a venit şi cu câteva propuneri cu care Aradul ar putea să îşi îmbunătăţească patrimoniul cultural şi să aibă elemente specifice care ne-ar putea crea un avantaj faţă de celelalte oraşe competitoare.
O serie de muzee
Şi muzeele s-au dovedit pe placul celor care fac parte din Boardul Aradului. Punerea în valoare a Parcului Reconcilierii prin organizarea de ateliere ale meşteşugarilor, expoziţie de artă comunistă, crearea unui Centru de Traduceri, a unui Centru de Excelenţă pentru Elevi, a unui Muzeu al Industriilor, Muzeu al Comunismului, Muzeu al Telefoanelor, Muzeu al Roadelor Pământului, crearea unui Muzeu Cinegetic, punerea în valoare a Casei Hirschl, a fostei fabrici Teba sau a fabricii de spirt şi drojdie au fost doar câteva din sugestiile membrilor Boardului, propuneri care vor fi incluse în strategia culturală a municipalităţii pentru următorii ani. Ideea de înfiinţare a unor muzee a fost completată de propunerea unei colaborări cât mai strânse a municipiului Arad cu muzeele din judeţ. Tot în acest context, s-a decis ca următoarea şedinţă a Boardului municipiului să se desfăşoare la muzeu, unde preşedintele Peter Hügel va face o prezentare a ceea ce înseamnă astăzi Muzeul Judeţean şi ce perspective poate să aibă.
Identificarea unei poveşti
Primarul Gheorghe Falcă a apreciat că toate propunerile venite din partea societăţii civile sunt inedite şi că vor sta la baza identificării unei „poveşti”, a unui lucru care să fie reprezentativ, specific pentru Arad. „Aradul are nevoie de un lucru specific, care să ne definească şi să ne diferenţieze faţă de celelate oraşe care intră în competiţe. Intrarea în această cursă ne dă ocazia ca în 14 ani oraşul să arate altfel. Acum avem cea mai mare oportunitate să investim în cultură. Avem nevoie de sprijinul dvs., pentru că marile proiecte nu se pot materializa decât cu sprijinul societăţii civile”, a declarat Gheorghe Falcă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!