Câteva sute de pelerini sunt au mers la mănăstirea Hodoş-Bodrog pentru a participa la slujbele de sfinţire a apei. Cu această ocazie, s-au oficiat mai multe slujbe, printre care taina Sfântului Maslu, liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi Slujba Aghiasmei celei Mari.

Pentru că mănăstirea, aflată la 15 kilometri de municipiul Srad, este situată pe malul râului Mureş, aici există o tradiţie specială, veche de câteva sute de ani: după slujba oficiată în biserica mănăstirii, preoţii şi călugării, împreună cu credincioşii, obişnuiesc să meargă pe malul Mureşului, unde se oficiază o slujbă specială de sfinţire a apei, inclusiv apa râului Mureș.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.

Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde se află mănăstirea şi unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.