ARAD. PNL și PSD lucrează în aceste zile la proiectul de buget național pentru anul 2022. În acest context, deputatul Adrian Wiener a făcut câteva considerații, analizând situația economică actuală. „PSD dorește creșterea pensiilor cu 10% și a alocațiilor cu 20% – aproximativ 13 miliarde de lei, 1,1% din PIB. Pe de altă parte, PNL vrea să aloce 7% din PIB investițiilor, fără vreo creștere de taxe și impozite și fără eliminarea vreuneia din numeroasele facilități sau exceptări fiscale”, punctează Adrian Wiener.

Mai mult, deputatul USR PLUS remarcă: „Toată această echilibristică între politicile expansioniste și consolidarea fiscală se face în contextul în care: *România se află în procedură de deficit excesiv. Suntem într-un calendar asumat de reducere a deficitului bugetar de la aproximativ 7% acum, până la 3% în 2024. Asta însemnând pentru 2022 o reducere a deficitului cu 1,5% din PIB; *creșterea economică se bazează în mare parte pe consum (consum acoperit din importuri), pentru care motorul este de cele mai multe ori creditul; *inflația se află în vrie (prognozată de BNR la 7,5% pentru sfârșitul anului); *avem o creștere a costurilor împrumuturilor externe – România se împrumută de pe piața externă la cea mai mare dobândă din UE – 4%; *România are cel mai mare grad de evaziune fiscală din UE; *în același timp, avem cel mai mic grad de colectare a veniturilor bugetare din Europa (exemplu: 34,9% din veniturile din TVA sunt pierdute)”.

Reformele și cheltuielile

Deputatul arădean subliniază că „toată această geografie bugetară a României este consecința a zeci de ani de incompetență, lipsă de asumare politică, impostură, corupție și complicitate. Sigur că veniturile românilor trebuie să crească, e firesc să ne dorim asanarea sărăciei și a inechităților. Dar acest lucru nu este posibil fără creșterea colectării la buget și fără reducerea cheltuielilor de funcționare a unui stat-povară. Avem nevoie de reformă fiscală și administrativă, avem nevoie ca de aer de reforma statului. Această reformă înseamnă desființarea a multora dintre sutele de agenții, institute si academii, eliminarea pensiilor speciale, profesionalizarea administrației și implementarea adevăratei guvernanțe corporatiste. E foarte puțin probabil ca această reformă să fie făcută de o clasă politică nereformată și sub presiunea discursului de extremă dreaptă, din ce în ce mai palpabil în spațiul public”.

În cele din urmă, Adrian Wiener transmite: „Bugetul pentru 2022 va fi foarte probabil un compromis; fără viziune, cu cârpeli și rectificări salvatoare, expresia unei coaliții de conjunctură la intersecția unor crize acute pe fondul crizei perpetue numite România. Nota de plată a populismului bugetar, a lipsei de responsabilitate fiscală, riscă să accentueze deficitele, inflația, să crească datoria publică și în ansamblu să crească povara pe umerii generațiilor viitoare”.