Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Sebastian Bulumac arată că la proiectul de lege se lucrează din anul 2015, la elaborarea acestuia contribuind și specialiști din Elveția, specialiști ai Ordinului Arhitecților și ai unor asociații, universități și organizații, elaborarea fiind coordonată de către Asociația Peisagiștilor din România.

„Din proiectul legislativ au dispărut însă pasaje importante și au fost aduse de către Glad Varga amendamente nocive care vor permite construcții în parcuri și se va putea schimba încadrarea urbanistică pentru spații verzi care au intrat în proprietatea persoanelor fizice și juridice anterior publicării legii (retrocedare) și relocarea acestora în altă zonă a orașului, în contradicție cu restul prevederilor cuprinse în textul legii, care clarifică fără echivoc aceste aspecte. O altă modificare nocivă este că parcul istoric sau grădina istorică precum și scuarul sau parcul de buzunar nu se mai găsesc în categoria spațiilor verzi, dispărând între comisii și plen, deci teoretic nu mai beneficiază de protecție. De exemplu, Parcul Cișmigiu este parc istoric, la fel și Herăstrăul (din București – n.r.). De asemenea Parcul Eminescu din Arad este considerat un parc istoric”, scrie Bulumac.

Legea a fost dezbătută în plenul Camerei Deputaților pe 13 octombrie, iar deputatul Glad Varga „introduce în plenul camerei cele 2 amendamente discutate și considerate inacceptabile de grupul de lucru din Camera Deputaților” și de mai multe comisii, scrie Sebastian Bulumac în postarea amintită. Acesta adaugă că „un proiect bun de lege la care s-a muncit ani de zile, o lege care ar fi trebuit să fie integratoare și protectoare, s-a transformat în ceva opus: s-au pierdut categorii importante de spații verzi (parcuri și grădini istorice, scuaruri) și s-a dat posibilitatea construcției în parcuri retrocedate persoanelor fizice sau juridice. Iar aici miza unor dezvoltatori imobiliari (unii dintre ei samsari) este foarte mare, în mai toate orașele țării, nu doar în București”.

Postarea lui Bulumac a strâns câteva zeci de comentarii în mai puțin de o zi. Printre ele, și o reacție a celui acuzat – Glad Varga. Acesta spune că este vorba despre o greșeală de redactare. „Era trecut greșit articolul. Trebuiau trecute excepțiile prevăzute la articolul 4. Inclusiv parcurile. Se poate schimba destinația pentru terenurile care nu îndeplinesc condițiile respective. (…) Am discutat cu cei de la AsoP (Asociația Peisagiștilor – n.r.) și vom găsi o formulare mult mai bună, să nu existe loc de interpretări”, scrie deputatul arădean.

Totodată, deputatul PNL de Arad a publicat și o serie de precizări, pe pagina sa de Facebook. Acesta scrie că nu are „nicio legătură cu modificările aduse articolului 4, care au fost făcute de alţi colegi parlamentari şi au constat în redenumirea unor spaţii verzi şi scoaterea implicită din textul legii a termenilor parc istoric sau grădină istorică şi scuar sau parc de buzunar. Amendamentele pe care le-am depus eu şi care au fost adoptate se referă la terenurile care nu îndeplinesc criteriile de spaţiu verde, aşa cum sunt prevăzute de legea în vigoare şi la menţinerea unui articol existent tocmai pentru a evita un dezechilibru legislativ major având drept efect pe de-o parte încălcarea dreptului constituţional la proprietate private şi pe de altă parte o nouă serie de procese în instanţă, cu costuri enorme pentru plata despăgubirilor acordate proprietarilor afectaţi”.

De asemenea, Glad Varga a transmis că va adresa președintelui Klaus Iohannis rugămintea de a transmite spre reexaminare legea în cauză, „astfel încât să fie supusă unei noi dezbateri, care să asigure transparenţă şi consens în legătură cu aceste aspecte”.

Glad Varga este deputat de Arad începând din 2016 și este membru, din 2015, în comisia pentru mediu și echilibru ecologic, pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru muncă și protecție socială.