Din 2009, premiul se acordă anual scriitorilor contemporani de ficţiune din fiecare ţară participantă la competiţie. Printre laureaţii din acest an se numără scriitorul român Claudiu M. Florian, autorul romanului Vîrstele jocului. Strada Cetăţii, apărut la Editura Cartea Românească, în 2012.

Laureaţii premiului sînt: Christophe Van Gerrewey (Belgia), Tanja Stupar-Trifunović (Bosnia și Herțegovina), Antonis Georgiou (Cipru), Bjørn Rasmussen (Danemarca), Paavo Matsin (Estonia),Selja Ahava (Finlanda), Nenad Joldeski (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), Benedict Wells (Germania), Gast Groeber (Luxemburg), Jasmin B. Frelih (Slovenia) şi Jesús Carrasco(Spania).

Premiile vor fi acordate cîștigătorilor în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 31 mai la Concert Noble din Bruxelles. Anunțul oficial de presă este disponibil aici.

Romanul Vîrstele jocului. Strada Cetăţii a fost scris iniţial în limba germană şi a apărut în anul 2008 la Editura Transit, Berlin, cu titlul Zweieinhalb Störche – Roman einer Kindheit in Siebenbürgen(Două berze şi jumătate –Romanul unei copilării în Transilvania).

Vîrstele jocului. Strada Cetăţii este o imersiune high fidelity în datele şi atmosfera unei epoci şi încercarea de a schiţa confluenţa dintre cinci mentalităţi (ardelenească, oltenească, săsească, „regăţeană”, vest-germană), patru generaţii (străbunici, bunici, părinţi, copil – prezente sincronic, în acelaşi moment temporal), trei istorii (românească, săsească, germană), două culturi (a românilor şi a saşilor transilvăneni) şi un prezent continuu (mijlocul anilor ’70, avînd ca punct terminus moartea dictatorului chinez Mao Zedong şi… începutul şcolii primare).

Într-un burg transilvan multietnic, în casa bunicilor, un viitor şoim al patriei deprinde regulile unui joc complicat… Ale unui joc care este existenţa însăşi. Roman „nemţesc”, admirabil scris şi orchestrat, Strada Cetăţii reuneşte poveştile de viaţă ale unei familii prinse între urmările războiului, iluziile destinderii ceauşiste şi mirajul Germaniei Federale şi impune, cu siguranţă, un prozator de vîrf (chiar dacă aflat abia la prima carte): Claudiu M. Florian.

„Din perspectiva înduioşătoare a copilului, Claudiu M. Florian reuşeşte să tematizeze cu o profunzime ieşită din comun probleme politice, istorice şi sociale, fără a renunţa niciodată la umorul fin şi inocent care străbate întregul roman.” (Alexandra Şora)

„O înregistrare exactă a tonalităţii discuţiilor, dublată de multiple neînţelegeri copilăreşti, generează umorul profund al acestor miniaturi doar în aparenţă naive, ale unui copil crescut la bunici „saso”-români. Încîntător datorită modului nepretenţios şi exact de a povesti.” (Markus Bauer – Neue Zürcher Zeitung)

„Printr-o simbolistică poetică, autorul îl ţine pe cititor cu sufletul la gură. Îl uluieşte, îl face să izbucnească în rîs. Florian reînvie în mod literar şi în limbajul copilului o lume strînsă în jurul unor tradiţii seculare, săseşti şi româneşti, Transilvania copilăriei sale, care aşa ca aici nu va mai exista niciodată.” (Ingeborg Ruthe – Berliner Zeitung)

Claudiu Mihail Florian s-a născut în 1969 la Rupea, judeţul Braşov, unde a trăit pînă la 11 ani. După gimnaziul şi liceul urmate în Capitală, revine în Ardeal ca militar în termen (septembrie 1988 –ianuarie 1990). Licenţiat în Germanistică, la Bucureşti, în 1994. Magister în Ştiinţe Umaniste Interdisciplinare în limba Germană, la Bucureşti (1996), şi în Istorie Contemporană, la Bielefeld/Germania (2000). În perioada studenţiei a tradus în limba română o serie de romane din limbile engleză şi germană, între care cîte două de Sven Hassel şi Hermann Hesse. Din anul 2002 este angajat al Ministerului Afacerilor Externe. Ataşat cultural şi de presă la Ambasada României la Berlin (2004-2009). Din 2010 este prim-colaborator al Ambasadei României în Elveţia, la Berna.