2.000 de lei. Aceasta este amenda cu care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării vrea să-l sancţioneze contravenţional pe primarul Gheorghe Falcă. Între 1.000 şi 2.000 de lei ar trebui să plătească şi alţi zeci de primari din ţară. Motivul este indicat în hotărârea aceluiaşi consiliu, dată în 30 martie 2017.  Toţi primarii de municipii reşedinţă de judeţ din România au fost acuzaţi că nu au asigurat „condiţiile de transport local, prin mijloacele de transport în comun, a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, obligate să utilizeze transportul în comun în municipii, reşedinţe de judeţ şi neluarea unor măsuri concrete pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi locomotorii la transportul în comun”.

Toată analiza celor de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a pornit de la o autosesizare (!) că pe raza municipiului Târgul Mureş circulă microbuze şi autobuze învechite care nu pot fi utilizare de persoanele cu dizabilităţi  locomotorii. Ulterior, autosesizarea a fost extinsă asupra tuturor municipiilor reşedinţă de judeţ şi a vizat: nerespectarea condiţiilor de transport public local, prin mijloacele de transport public în comun, a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, încălcarea dreptului la demnitate prin modul în care persoanele cu dizabilităţi locomotorii sunt obligate să utilizeze transportul în comun în municipii, reşedinţe de judeţ.

Pentru primari totul a început pe 17 octombrie 2013 (!) când au fost solicitate  informaţii statistice privind numărul total al mijloacelor de transport în comun şi numărul mijloacelor de transport în comun adaptate pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi. Răspunsurile au curs. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a precizat, de pildă, că în Arad sunt 56 de mijloace de transport adaptate, dar în tabelul pus la dispoziţie acum de consiliu nu se regăseşte şi numărul total al mijloacelor de transport şi nici vreun fel de observaţii. Într-un alt tabel inclus în dosar, la observaţii, în dreptul muncipiului Arad se arată că: „răspunsul (Primăriei Arad -n.r.) precizează şi existenţa altor mijloace de transport (spre exemplu tramvaie), fără să specifice numărul total şi numărul celor adaptate). Cu acest tip de răspuns, Primăria Arad se află printre puţinele care nu au răspuns clar la cererea solicitată, alături de primăriile Deva, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Botoşani şi Bucureşti.

Celelalte primări somate au dat răspunsuri care includeau şi numărul total al mijloacelor de transport, tipul de mijloc de transport şi observaţii legate de momentul la care toate vehiculele vor fi adaptate pentru persoanele cu handicap locomotor.

Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis că „reclamaţii au avut un comportament pasiv, care a produs efecte care au defavorizat în mod nejustificat persoanele cu dizabilităţi locomotorii” şi că faptele primarilor de mai sus atrag răspunderea contravenţională a acestora. S-a mai constatat că primarii în cauză nu au luat nicio măsură în urma trimiterii de adrese prin care s-a atras atenţia asupra problemelor existente.

Ca atare, primarii mai multor municipii, printre care şi cel de Arad, au fost amendaţi contravenţional cu 2.000 de lei fiecare, pentru că în oraşele pe care le conduc nu au 2/3  (66,67%) din mijloacele de transport public în comun  adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi. Alţi primari au primit o amendă de doar 1.000 de lei, pentru că la ei în oraş situaţie e niţel mai bună.

Ca de final, consiliul le-a recomandat primarilor amendaţi să revizuiască toate contractele încheiate cu firmele de transport în sensul prelungirii contractelor doar cu firmele care au toate mijloacele de transport în comun adaptate. Desigur, decizia de a amenda primarii poate fi atacată de edili în instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare, fapt ce probabil se va întâmpla în toate cele 41 de cazuri.