ARAD. Creditarea a susținut în ultimii ani atât consumul, cât și sectorul imobiliar de pe piața locală. Dezvoltarea economică s-a bazat în mare parte pe creditare, însă criza sanitară din această primăvară a pus frână împrumuturilor. Mai mult, o comparație cu datele din 2019 arată un trend descedent în ceea ce privește creditele în valută, arădenii fiind tot mai reticenți în a se împrumuta în alte monede decât cea națională.

Luna aprilie a fost o lună caracterizată prin starea de urgență în care se afla întreaga țară, prin restricții și limitări impuse de ordonanțele militare. În acest context socio-sanitar, creditele arădenilor în lei cumulau 3.113,6 milioane. Dintre acestea, restanțele ajungeau la 93,5 milioane. În luna mai, când din a doua jumătate s-a început o relaxare etapizată a măsurilor restrictive, creditele în lei totalizau 3.118,8 milioane lei, în timp ce restanțele erau neschimbate. Așadar, a existat o foarte ușoară creștere a creditelor în lei, de mai puțin de 5 milioane. Pentru aceeași perioadă, creditele în valută au început să scadă. Dacă în aprilie împrumuturile în valută erau de 1.100,6 milioane lei, în mai au scăzut la 1.095,2 milioane lei. În cazul valutei, restanțele au scăzut și ele de 14,9 milioane la 14, 1 milioane.

Referindu-ne la împărțirea creditelor în funcție de nevoile solicitate, se poate observa o încetinire a creditelor accesate pentru consum. Dacă în aprilie, arădenii aveau împrumuturi pentru consum de 1001,6 milioane lei, în luna mai a acestui an totalul creditelor de consum era de 994 milioane lei. Totuși, luna mai a adus o ușoară creștere în ceea ce privește creditarea în moneda națională – de la 940,2 milioane lei în aprilie la 945,2 milioane lei.

Nu aceeași situație a fost raportată de Banca Națională a României cu privire la creditele în valută. Împrumuturile accesate de gospodăriile populației din Arad în valută au scăzut în mai față de luna aprilie, atât în ceea ce înseamnă consumul, cât și locuințele. De alftel, creditarea în valută este pe un trend descendent încă de anul trecut.

Evoluția din 2019

Cum stăteau arădenii cu împrumuturile în mai 2019? Ei bine, datele Băncii Naționale arată că în decurs de 12 luni, mai 2019- mai 2020, creditarea în moneda națională, în Arad, a crescut cu 7,49%. În consecință, nu doar creditele au fost mai multe, ci și restanțele – plus 10 procente. Mergând spre profilul împrumuturilor accesate, se constantă o crește substanțială a creditelor în lei pentru locuințe. Astfel, arădenii s-au împrumutat cu 140,7 milioane de lei în plus în ultimele 12 luni pentru a-și achiziționa o casă.

În cazul creditelor în valută, așa cum aminteam anterior, acestea au scăzut ca valoare în ultima perioadă. Comparând luna mai a anului 2019 cu cea din anul curent se constată o contracție de aproximativ 11 procente.

Concluzionând, arădenii preferă în mod clar să se împrumute în moneda națională, însă criza cauzată de pandemia COVID-19 a blocat liniile de creditare. Cum va arăta structura în profil teritorial a creditării, în următoarele luni, depinde de noua configurare a creditării. Cert este că Aradul s-a dezvoltat pe creditare, atât pe consum, cât și în sectorul imobiliar, iar criza COVID a închis „robinetul”.

Perspective sumbre

Creditarea se va schimba în următoare perioada, condițiile urmând să fie înăsprite. Potrivit unui sondaj realizat în aprilie de către Banca Națională a României, standardele de creditare şi termenii contractelor de credit pentru companii vor deveni mai restrictive în trimestru doi din 2020, în paralel cu reducerea cererii, în special din partea IMM-urilor. Aceste prognoze erau valabile şi în cazul împrumuturilor acordate populaţiei, atât pe zona de credite imobiliare, cât şi a celor de consum. În opinia băncilor, factorii care au avut o contribuţie mai mare la evoluţia standardelor de creditare au fost situaţia actuală sau aşteptată a capitalului băncilor şi deciziile de politică monetară sau prudenţială ale BNR.

De asemenea, și cererea de credite se estimează că se va reduce. Circa 40% din băncile din sondaj au declarat că prognozează o scădere cel puţin moderată a cererii de credite pe termen lung din partea IMM. Dintre factorii care au condus la înăsprirea standardelor de creditare pentru împrumuturile de consum, băncile au identificat aşteptările privind situaţia financiară a populaţiei (procent net de 21,4 la sută) şi riscul asociat bonităţii clienţilor (procent net de 3,8 la sută).