ARAD. La debutul pandemiei, Ministerul Sănătăţii a aprobat un protocol de tratament în ceea ce privește infectarea cu virusul SARS-CoV-2, există o listă cu medicamentele care se pot administra pacienţilor. Unele dintre medicamente sunt deja celebre. De exemplu, Hidroxiclorochina și Remdesivir. Ultimul medicament ajunge foarte greu la pacienţi, la Arad. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad trimite săptămânal cereri în care solicită diverse medicamente pentru a le folosi în tratarea COVID-19. În lipsa unor medicamente, extrem de căutate la ora actuală în tratarea COVID-19, ce se administrează pacienţilor și în care dintre stadiile bolii? Dana Olar, medic pneumolog, tratează bolnavi de COVID-19 la Spitalul TBC din Grădiște, devenit – de la debutul pandemiei în Arad – spital COVID-19 și a explicat, pentru cititorii noștri, cum se tratează această boală, în funcţie de forma bolii pe care o dezvoltă pacientul. Potrivit medicului, medicaţia din COVID are mai multe subpuncte: medicaţia antivirală, medicaţia imuno modelatoare – și aici e inclusă și plasma de convalescent -,
medicaţia anticoagulantă, antibiotice și alte medicaţii antiinfecţioase, suportul funcţiilor vitale și alte măsuri terapeutice. „În privinţa medicaţiei antivirale, ce trebuie să înţeleagă lumea este că nu există un medicament care să fi e confi rmat și aprobat că acesta este singurul pe COVID. Tot ce facem sunt tentative terapeutice – bazându-ne pe experienţa acumulată de cele 7 luni încoace – pentru că acestea au funcţionat și au fost și studii pe pacienţii introduși în studii clinice care au avut rezultate bune”, a explicat dr. Dana Olar.

Medicul spune că fiecare dintre medicațiile acestea – de exemplu la medicația anti virală – vin cu argumente pro și contra. „De exemplu, Hidroxiclorochina. Am folosit-o mult la început, o mai folosim și acum. Ea, practic, modifică PH-ul suprafeței celulare și face ca virusul să nu se poată lega de celulă atât de bine. Hidroxiclorochina este un medicament folosit de foarte mulți ani în poliartrita reumatoidă de exemplu, deci, în reumatologie. Și cu rezultate bune. Acum, noi am avut rezultate bune în primul val. Din martie până în iunie, am folosit Hidroxiclorochina și cu rezultate bune la pacienți. În ultimele luni au fost niște studii recovery care au scos Hidroxiclorochina. Aceste studii au spus că nu mai este așa de eficientă și că nu și-a dovedit atât de mult utilitatea, dar nu ne este interzis să o administrăm, dimpotrivă. Trebuie doar să fim atenți la reacțiile adverse. Deci ea poate să prelungească intervalul QT, așa se numește, poate să ducă la o anomalie pe EKG și atunci cu prudență, dar dacă pacienții sunt monitorizați se poate utiliza. Nu o mai folosim ca în primul val, e adevărat. Apoi avem inhibitorii de protează. Aici am avut Lopinariv cu Ritonavir combinat și Darunavir cu Norvir. Deci astea sunt medicamente care se adresează de fapt maladiei HIV/SIDA. Dar, tot așa, în extremis, având în vedere că nu există medicație pentru COVID, s-a constatat că există un beneficiu de pe urma acestei medicații. Noi și acum folosim Darunavir, Norvir, care este bun pentru pacienți. Tot aici în categoria aceasta este și Remdesivir care inhibă ARN polimeraza ARN dependentă și așa prin mecanismul acesta blochează prematur transcripția de ARN. Adică blochează virusul să se replice. Ideea este că și aici există studii care au arătat că este eficient. Sunt alte studii care nu i-au arătat superioritatea sau eficiența, dar dat la început… Și toată medicația antivirală trebuie dată cât mai repede de când pacientul este simptomatic, ca să împiedici replicarea virală și dezvoltarea virusului pentru că după această fază, de replicare virală, urmează – la unii dintre ei -, nu la toți, faza inflamatorie în care este un răspuns inflamator și imun foarte agresiv, acei pacienți fac furtună de citochine. Acest lucru se întâmplă cam după ziua a șaptea și atunci e bine de dat antiviralele tot la început, și Remdesivir. Am avut pacienți pe Remdesivir și au mers bine. Din păcate nu este Remdesivir în ritmul și proporția pe care o dorim” – a precizat Dana Olar.

Vitamine pentru asimptomatici

În ceea ce privește medicația imuno modelatoare în COVID-19, medicii optează pentru administrarea de corticoizi sistemici și Dexametazonă în formele medii și severe ale bolii. De asemenea, tot în formele severe ale bolii se administrează și Tocilizumab. Dacă apar infecții în evoluție se administrează și antibiotic, iar pentru febră – Paracetamol. „Ca să sistematizăm, putem spune așa: că la asimptomatici nu le dăm tratament doar le recomandăm vitamine, cum ar fi vitamina C, Zinc, vitamina D. Formele ușoare nu le internezi, dar medicamentele nu le găsești la farmacie pentru că Darunavir sau Norvir este medicație care se găsește doar în programul de HIV/SIDA. Dacă sunt formă ușoară se consideră că nu le trebuie. Nu s-a dovedit că Norvirul are o eficiență ușoară, noi le mai dăm Azitromicină, Paracetamol, vitamine. Azitromicina are proprietăți imuno modelatoare, nu o dăm ca antibiotic. Chiar și la formele ușoare trebuie făcută profilaxia trombozelor, anticoagularea profilactică, în formele medii care sunt forme cu pneumonii, atunci medicația antivirală e indicat să o dai cât mai repede de când pacientul este simptomatic. Suportul funcțiilor vitale pentru pacienții severi, înseamnă să nu fie prea perfuzați, dar nici deshidratați. Să combați simptomele pe care le are, greață, vărsături, de la boală. Combați febra cu Paracetamol. În formele medii și severe folosim poziția «prone», adică bolnavul să stea pe burtă mai multe ore pentru că se ameliorează ventilația pulmonară”- spune medicul pneumolog.

Al doilea val, agresiv

Dana Olar spune că față de primul val, acum, în toamnă, a sesizat că virusul SARS-CoV-2 a devenit mult mai agresiv. „Ceea ce sesizăm acum, față de primul val, este că virusul a devenit mult mai agresiv. În primul val am avut, de exemplu, pacientă în vârstă de 97 de ani pe care am vindecat-o. Acum am avut o tânără de 27 de ani care s-a dus. Deci mi se pare mai agresiv acest al doilea val, poate prin modificarea structurii virusului. Cert este că sunt cazuri mai severe și lumea trebuie să fie conștientă, să nu nege boala asta. Există, din păcate, și există cu o evoluție imprevizibilă și asta trebuie să știe lumea, că inițial un pacient poate evolua bine și dintr-o dată când apare furtuna asta de citochine, dintr-o dată se agravează și trebuie să ajungă urgent în serviciul medical. Este adevărat că marea majoritate, cam 80 la sută, au evoluție bună, și sunt forme asimptomatice sau ușoare, dar cei care fac forme medii și severe trebuie să ajungă urgent în spitale pentru că trebuie să beneficieze de o schemă completă de terapie. Lumea să fie conștientă de această situație, să respecte toate măsurile: să poarte mască, distanțare socială, dezinfecția mâinilor. Avem de-a face cu un virus foarte parșiv, asupra căruia lumea ar trebui să fie conștientă și avertizată”- a avertizat medicul pneumolog.