Cultura cu cutitele pe masa

ARAD. După cum anunţam încă în ziarul de ieri, Sala Mare a Consiliului Judeţean Arad (CJA) a găzduit dezbaterea Strategiei Culturale a Judeţului Arad 2015-2020. Interesul pentru această dezbatere a fost unul destul de scăzut. Vreo 20 persoane, dintre care bună parte au legătură cu CJA (consilieri judeţeni, vicepreşedintele CJA şi directorul Centrului Cultural Judeţean Arad, instituţie subordonată CJA) au ales să îşi petreacă dimineaţa de marţi la această dezbatere. După ce elaboratorii au prezentat un scurt rezumat al strategiei pe care au întocmit-o, s-a dat liber la discuţii.
Întrebările au curs către George Grigoriu, Cătălin Ploae şi Roxana Voicu-Dorobanţu, cei care s-au ocupat de realizarea strategiei. Însă, la un moment dat, discuţia a fost monopolizată de vicepreşedintele CJA, Adrian Ţolea, şi directorul Asociaţiei „Arad-Capitală Culturală Europeană 2021”, Andrei Ando. Cei doi s-au aliat şi au lansat un adevărat război împotriva celor trei cercetători care au întocmit strategia. Motivul? De ce punctul de plecare, baza şi centrul acestei strategii judeţene nu a fost candidatura municipiului la titlul de capitală europeană a culturii? Cei doi nu au luat în seamă sfaturile venite de la arădenii din sală şi au marşat pe ideea lor.
Totul a început cu o părere a lui Adrian Ţolea, care a spus că nu i se pare normal ca strategia judeţeană să nu cuprindă şi o strategie privind demersurile pentru obţinerea titlului de capitală europeană a culturii de către municipiul Arad.
„Înainte de întocmirea documentului, am avut trei întâlniri de lucru. Nimeni nu a deschis acest subiect”, a spus George Grigoriu, unul dintre cei care au întocmit strategia. „Asociaţia care are în vederea acest proiect nici măcar nu exista la vremea respectivă. Nu am putut întocmi o strategie pe un deziderat care, la momentul în care am demarat noi documentarea, nu exista”, a mai explicat cercetătorul. „Trebuia să se plece de la ideea că Aradul îşi doreşte să fie capitală europeană a culturii. Noi încercăm să îi convingem pe oameni să îşi dorească mai mult să intre în luptă pentru a avea şanse. Dacă tot sunteţi aici, ce ar trebui să facem pentru a valorifica resursele de care dispunem?”, a intrat în discuţie şi Andrei Ando. Deşi a evitat să intre în polemică, Grigoriu a răspuns întrebării: „Sibiul a fost şantier până în 2007, când a cucerit titlul de capitală europeană a culturii. Administraţia locală a pregătit oraşul pentru ceea ce avea să devină. În plus, Aradul are nevoie de o sală generoasă de spectacole care să atragă public din toată zona de vest, chiar şi de afară. Am căutat această sală în Arad, dar nu am găsit-o. În schimb, la Sibiu s-a lucrat intensiv pentru cucerirea acelui titlu”, a spus Grigoriu.

„Să nu fie pur românesc”

Discuţia a continuat tot pe marginea subiectului care se referă la capitală culturală europeană. Roxana Voicu-Dorobanţu, un alt cercetător care a lucrat la strategia culturală a judeţului, i-a rugat pe cei doi combatanţi să nu transforme proiectul Arad-Capitală Culturală Europeană într-un proiect pur românesc. „Proiectul trebuie să fie o continuitate normală a actului cultural din regiune, nu a municipiului, nici măcar a judeţului. Oraşele care primesc acest titlu de capitală culturală au nevoie de oameni care cunosc cultura. Astfel, proiectul va avea continuitate. Dacă acest lucru nu se întâmplă la Arad, va fi vorba despre un proiect tipic românesc, un foc de paie. Vor fi organizate câteva sute de spectacole iar, după ce evenimentul va fi finalizat, Aradul revine la stadiul cultural din prezent. În teorie, nu aceasta este ideea unei capitale culturale europene. În schimb, dacă se doreşte doar ca încă un proiect să fie câştigat, să ne mulţumim şi să ne lăudăm doar cu acest lucru, după care să revenim la situaţia dinainte, atunci întâlnim un nou proiect pur românesc”, a spus cercetătoarea.

Contrazişi de cei prezenţi

Se pare că războiul dintre Ando şi Ţolea, pe de o parte, şi cei care au întocmit strategia, pe de altă parte, a fost pregătit încă înainte de a se ajunge în sală la dezbatere. Altfel nu se explică faptul că Adrian Ţolea, vicepreşedintele CJA, a fost contrazis flagrant chiar de către subalternii săi. Prima care l-a contrazis a fost Lucia Bibarţ, responsabil de imagine al Bibliotecii Judeţene. „Am participat la toate întâlnirile cu cei care au întocmit strategia, au fost discuţii foarte interesante. Din păcate, foarte puţine persoane decidente au fost prezente. În actuala strategie există lucruri care pot ajuta Aradul în cursa pentru capitală culturală europeană. Dar trebuie să recunoaştem că nu ne putem bate cu niciunul dintre oraşele candidate, cum ar fi Iaşi, Bucureşti, Braşov, poate şi Timişoara. Noi nu suntem concreţi în ce facem, noi nu luăm măsuri. Noi doar vorbim”, a spus Bibarţ. Aceasta a fost susţinută de către consilierul judeţean Dorina Chambre, care a declarat că „nu trebuie să regăsim strategia pentru capitală culturală în Strategia Culturală a Judeţului. Nici măcar în strategia municipiului. Este nevoie de o strategie separată. Strategia culturală judeţeană, pe care o dezbatem, atinge elemente necesare capitalei culturale, de exemplu necesitatea unei săli de spectacole”.
Însă cuvintele celor din sală parcă au trecut pe lângă urechile lui Andrei Ando care, după ce au terminat de vorbit Bibarţ şi Chambre, a cerut clar ca în strategia culturală a judeţului să se menţioneze explicit despre Arad-Capitală Culturală Europeană. „Ne descalificaţi din start dacă nu precizaţi despre cursa noastră în strategie”, a strigat Ando către cei trei cercetători. „Vom analizat cerinţele Ministerului Culturii şi a Comisiei Europene. Şi dacă acolo scrie că Aradul este descalificat dacă nu apar în strategia judeţeană aceste câteva cuvinte, Capitală Culturală Europeană, atunci le vom menţiona”, a spus Roxana Voicu-Dorobanţu. „Nu suntem descalificaţi dacă nu apar acele cuvinte, dar am dori să se menţioneze în strategie că suntem angrenaţi în această cursă”, a declarat, mai moale, Ando.

Probleme pe Bazar

Deşi mare parte a dezbaterii a fost un război al declaraţiilor pe marginea capitalei culturale europene, au mai existat puţine intervenţii. O problemă a fost ridicată de a fost Ioan Micle, consilier judeţean, originar din zona Lipovei. Acesta a vorbit la obiect despre Bazarul Turcesc din oraşul de pe Mureş. „Având în vedere că bazarul este împărţit în mai multe imobile, fiecare cu proprietarul lui, care este posibilitatea de investiţie acolo pentru refacerea bazarului?”, a întrebat consilierul. „Acţiunea se poate realiza cu ajutorul consiliului local Lipova, a CJA şi a operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea acolo. Se poate face o reabilitare a spaţiului, însoţită de conservarea specificului cultural. Operatorii economici ar rămâne în continuare să opereze acolo. În cadrul Programului Operaţional Regional există o linie ce finanţează astfel de proiecte. Totuşi, la Lipova am avut senzaţia că suntem undeva în Ucraina, după ce au trecut tancurile ruseşti. Lipova se va face de râs dacă nu se rezolvă problemele de infrastructură”, a spus Cătălin Ploae, unul dintre cercetătorii care au întocmit strategia culturală judeţeană.

Dezinteres la Filarmonică şi la Teatru

Atât vicepreşedintele CJA, Adrian Ţolea, cât şi directorul Asociaţiei „Arad-Capitală Europeană a Culturii 2021” s-au simţit lezaţi de faptul că demersul municipiului nu apare notat expres în strategia culturală a judeţului.
Pentru realizatorii strategiei un imens punct slab în promovarea cursei în care am intrat este atitudinea celor care conduc destinele culturii în Arad. „I-am chemat la întâlniri de lucru pe directorii Filarmonicii Arad şi Teatrului Clasic <Ioan Slavici> Arad. Am avut trei astfel de întâlniri, dar niciunul dintre ei nu şi-au făcut timp să ajungă măcar la una dintre ele. Mai mult decât atât, nici măcar nu au catadicsit să răspundă mail-urilor prin care i-am invitat la discuţii. Nu cu astfel de atitudini va ajunge Aradul o capitală culturală europeană”, a ţinut să specifice George Grigoriu.

Au plecat nervoşi

Strategia Culturală a Judeţului Arad 2015-2020 a fost comandată de către CJA. Vicepreşedintele instituţiei, Adrian Ţolea, a fost cel care a reprezentat consiliul la dezbaterea publică de marţi. Nemulţumit, însă, de faptul că nu i s-a dat dreptate în scandalul provocat pe marginea capitalei culturale europene, Ţolea a plecat înainte de finalizarea dezbaterii. „Nu ştiu cum să cataloghez gestul domnului vicepreşedinte”, a ţinut să sublinieze cercetătorul George Grigoriu. Ţolea a plecat la numai câteva minute din momentul în care Andrei Ando a avut aceeaşi atitudine şi a ieşit val-vârtej din sala de şedinţe.