ARAD. În cadrul materialul „ANRM sare în apărarea companiei Panfora” publicat de Jurnal arădean şi Aradon, anunţam faptul că, printr-o adresă oficială, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a declarat că în perimetrul EX-6 Curtici nu se caută gaze de şist. Imediat după publicarea informaţiilor lansate în spaţiul public de către Panfora şi ANRM, reprezentanţii Asociaţiei „Salvăm Câmpia de Vest” au reacţionat şi au spus că declaraţiile oficiale nu înlătură dubiile populaţiei din zona Curticiului.

„În dosarul nr. 1.673/59/2016, aflat în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Asociaţia Salvăm Câmpia de Vest a chemat în judecată Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, societatea Panfora Oil & Gas SRL, societatea MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company și societatea Expert Petroleum SRL pentru a se dispune declasificarea Acordului petrolier pentru explorare – dezvoltare – exploatare în perimetrul EX-6 Curtici. În cadrul acestui proces, fără niciun motiv concret, toți pârâții se opun declasificării acestuia. În aceste condiții, orice atestare a ANRM și Panfora Oil & Gas SRL este neverificabilă și creează puternice dubii în rândul populației”, spune avocatul asociaţiei, Florin Bornea.

Acesta s-a legat şi de afirmaţia celor de la Panfora, care spun că ei vor fora la o adâncime de 2.000 de metri, unde nu se regăsesc aceste gaze de şist.

„Pe site-ul oficial al ANRM www.infogazedesist.eu, care în prezent nu mai funcționează, la secțiunea Resurse convenţionale versus resurse neconvenţionale, puteam citi faptul că «prin comparație cu resursele convenționale, depozitele neconvenţionale sunt (…) plasate la adâncimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zăcămintelor convenționale de hidrocarburi)». Așadar, adâncimea de forare de 2.000 de metri a sondelor de explorare dovedește, din contră, că Panfora Oil & Gas SRL dorește explorarea resurselor neconvenționale și nu a celor convenționale, la această adâncime nemaifiind hidrocarburi convenționale”, spune Bornea.

Recunoscut de directorii ANRM

Avocatul Asociaţiei „Salvăm Câmpia de Vest” a ţinut să precizeze şi faptul că, de mai multe ori, diferiţi directori ai ANRM au recunoscut potenţialul de gaze de şist al României, vorbind deschis despre exploatarea acestora. „În 2013, directorul tehnic general din cadrul ANRM declara că «la momentul de față România nu are cunoștință de nicio resursă, că există așa ceva în România. Ca să putem să facem dovada că există, avem aceste acorduri, care sunt făcute pe trei etape: faze de explorare, faze de dezvoltare și faza de exploatare». Poate că într-adevăr agenția a greșit când a trecut în acele contracte cu Chevron-ul și această cerință de a scrie la definiția gazelor și gaze neconvenționale (de șist). Este un lucru pe care, pur și simplu nici nu trebuia sa îl scriem, pentru că a fost o dorință a Chevron-ului”. Alexandru Pătruţi, fostul director al ANRM, declara, tot în 2013, următoarele: „Pentru că rezervele de gaze convenționale se termină, inclusiv în România mai avem pentru circa 15 ani, este obligatoriu să le înlocuim cu ceva. Întrebarea este, avem aceste resurse? Ceea ce se întâmplă acum este faza de explorare, în care încercăm să vedem dacă avem rezerve exploatabile de gaze neconvenționale, pentru că s-ar putea ca aceste rezerve să nu fie exploatabile economic în momentul de față. România a fost cercetată de zeci de ori pe toată suprafața. (…) acolo există un anumit fel de geologie, care este propice pentru gazele de șist. Cum geologia este cunoscută la nivelul întregii lumi, se știe că și în Europa, începând din nord, din țările baltice, trecând prin Polonia, continuând prin România și terminându-se în Bulgaria, există niște formațiuni vechi, care ar putea să conțină gaze de șist. Deci acesta este termenul și acesta a fost indicatorul pentru care Chevron-ul a venit aici, … și nu numai Chevron”.

Şi concluzia

La final, avocatul Florin Bornea a tras şi o concluzie: „Așadar, ANRM apreciază public, încă din anul 2013, că gazele de șist fac parte din resursele convenționale, având aceeași compoziție chimică, fiind diferită doar metoda de exploatare, astfel că nici nu trebuia trecut în acordurile petroliere dreptul titularilor acestora de a explora și exploata resursele neconvenționale, atâta timp cât, în opinia acestora, noțiunea de resurse convenționale înglobează și resursele neconvenționale. Așadar, atestările date de ANRM nu confirmă sub nicio formă că, în cazul identificării resurselor de gaze de șist, nu se va folosi metoda de exploatare a fracturării hidraulice pentru punerea lor în valoare”. În atare condiții, lupta pentru Câmpia de Vest continuă.