A venit „Discuția secretă”, ce se va întinde până pe 11 iunie 2017. Festivalul este organizat de Centrul Municipal de Cultură Arad și GMMC, partener fiind  HIGP – Sprijin pentru excelență iar sponsori CICOR, Opel Grup West, Centrul de Afaceri Maris, Volanul SA. În preambulul festivalului, Jurnal arădean şi www.aradon.ro au decis, cu sprijinul nemijlocit al GMMC, să îi pună pe invitaţi la „treabă” şi să-i provoace să recunoască şi să detalieze pentru cititorii JA şi www.aradon.ro, aşa cum simt din prima, careta sau filmul pe care l-ar recomanda oricând, oriunde, mereu. Iată recomandarea lui Philip Ó CEALLAIGH.

Scriind Ravelstein, Bellow și-a reluat rolul de autor al poveștii, prezentând o variantă ficționalizată a prieteniei sale cu Eliade. Ultimul său „roman” constă dintr-o serie de amintiri și reflecții, o recapitulare, o autobiografie vag deghizată. Personajul Ravelstein e bazat pe prietenul apropiat al lui Bellow, Allan Bloom, autorul cărții The Closing of the American Mind (în versiunea românească, Criza spiritului american). Eliade apare ca personaj secundar – academicianul Radu Grielescu –, un bărbat galant care le deschide ușa doamnelor și le oferă scaunul să se așeze, își amintește zile de naștere și aniversări, sărută mâini și face reverențe – și care, odată, a scris despre „sifilisul evreiesc care a infectat cultura superioară a Balcanilor”.

Bellow – sub numele Chick, în roman – tolerează această circărie fiindcă familia Grielescu este „importantă social” pentru soția lui. Stă la taclale în franceză cu Madame Grielescu și nu-l chestionează niciodată pe Radu despre legăturile lui cu „oameni pe care se poate să-i fi știut cât de cât, din Garda de Fier”. Grielescu e de cele mai multe ori cel care vorbește – manevrându-și încontinuu pipa, ba o curăță, o umple, o pufăie – dar subiectul e yoga, sau șamanismul siberian, sau obiceiurile matrimoniale din Australia primitivă. „Tot îndesa în pipă tutunul rebel. Când nu stătea nicicum, nu avea destulă forță în degete să îl îndese la loc. Cum poate un asemenea om să fie periculos politic? …Cred că mi-am spus că totul e o absurditate franțuzeasco-balcanică. Cumva, n-am putut să-i iau pe fasciștii balcanici în serios… Dar ce poți face când întâlnești acești oameni erudiți din Balcani, cu interese și talente de o infinită diversitate – sunt oameni de știință și filozofi și, de asemenea, istorici și poeți, care au studiat sanscrită și tamil și au susținut discursuri despre mitologie la Sorbona?”

Ravelstein însă e mai cu picioarele pe pământ când îl evaluează pe istoricul religiilor, teoreticianul de mituri – la un moment dat, îl îndeamnă pe aerianul Chick să-și amintească cum, în 1941, în timpul pogromului din București, Garda de Fier a atârnat într-un abator cadavre de evrei, agățați în cârlige pentru carne. „Evreii ar fi trebuit să-și înțeleagă poziția, din punct de vedere al mitului. De ce să aibă de-a face cu mitul? Mitul a fost cel care i-a demonizat. Mitul evreiesc e legat de teoria conspirației. Protocoalele Sionului, de exemplu. Iar Radu al tău a scris cărți, cărți nesfârșite, despre mit… Mai gândește-te, din când în când, la oamenii din cârligele pentru carne.”

În ultimul său roman, Bellow nu a încercat doar să își explice o scăpare de judecată din viața personală. A căutat de asemenea să rezolve o problemă cu care s-a confruntat timp de zeci de ani – cea a Holocaustului și a responsabilității intelectualilor și a scriitorilor pentru crearea contextului în care s-a întâmplat.

Mircea Eliade – cu capacitatea lui de a explica lucid mituri și, în același timp, de a se pierde într-o lume dezlănțuită de nebunie și fantezie, când era implicat în evenimente reale – a fost ca un personaj pe care Bellow l-ar fi putut crea în oricare etapă a carierei sale de romancier. Bellow, în prezența lui Eliade, devenea el însuși ca unul dintre personajele sale necugetate, furat de luciul culturii, fermecat de idei, de o lume a intelectualismului care se dovedește a fi șubredă și inadecvată când e confruntată cu realitatea.

Cine este Philip Ó Ceallaigh

Philip Ó Ceallaigh este un scriitor irlandez care trăiește în Bucuresti. Este autorul volumelor „Însemnări dintr-un bordel turcesc” (Polirom, 2007) , „Și dulce e lumina” (Polirom, 2009), „Și te trezești râzând” (Polirom, 2012). În 2006, a primit premiul Rooney pentru literatură irlandeză.