Jurnal arădean: Domnule Falcă, sunteți în ultimul an al mandatului de cinci ani din Parlamentul European. Cum ați descrie experiența europeană comparativ cu cea din administrația locală?

GHEORGHE FALCĂ: Sunt două lucruri total diferite. Sunt însă recunoscător pentru că am avut și am posibilitatea de a experimenta ambele domenii și să obțin rezultate pentru oameni din ambele poziții.

În cei 19 ani de administrație locală, din care 15 în calitate de Primar al Muinicipiului Arad, munca mea politică a avut rezultate vizibile, dintre care poate cel mai important este că am obținut creșterea numărul angajaților arădeni până la 90.000. Asta ne-a dat și ne dă și acum forță și potențial ca oraș.

Am atras proiectul autostrăzii care funcționează în regim de centură a municipiului și ne leagă de Vestul Europei dar și de Timișoara și alte orașe din România. Am reușit să modernizez 85% din infrastructura de rulare a tramvaielor și să aduc tramvaie noi în Arad, am reabilitat Pasajul din Micălaca și Pasajul din Grădiște, am reabilitat Podul Traian și Podul Decebal, am construit o nouă pasarelă. Am reușit să aducem rețeaua de canalizare de la 54% la 97% și în același timp am introdus peste 400 de km de conducte de alimentare cu apă. Precum și multe alte investiții, atrăgând în toată această perioadă peste 300 de milioane de euro din fonduri europene și de la Banca Mondială pentru arădeni!

Și când spun AM, vreau să fie clar că vorbesc de toată echipa, de toți oamenii care mi-au fost alături și împreună cu care am muncit pentru Arad.

Evident că despre realizările mele în administrație aș putea vorbi mult, sunt totuși 15 ani de muncă, dar din 2019 activez, cum spuneați, în Parlamentul European, unde am până în acest moment 34 de Rapoarte la care am lucrat în calitate de raportor din Grupului Partidului Popular European Creștin-Democrat și am depus un număr de 2.678 de amendamente la Rapoartele de interes pentru România. Mai am în lucru un număr de 8 rapoarte, din care vreau să menționez acum Raportul pe Bugetul pentru anul 2025 în Comisia pentru transport și turism.

Mai sunt încă șase luni din acest mandat, și foarte mult de muncă, astfel încât nu voi face acum un bilanț.

JA: Politica de la Bruxelles este fără doar și poate diferită față de cea locală și chiar națională. Dumneavoastră faceți parte din cel mai mare grup politic, cel al Partidului Popular European. Cum apreciați negocierile politice ce sunt duse la Bruxelles și relaționarea cu celelalte grupuri? Cum arată o negociere politică dusă la Bruxelles?

G.F.: În mod tradițional, s-a spus mereu că politica europeană este stabilă dacă există un echilibru între cei doi piloni majori din punct de vedere doctrinar, centru-dreapta și centru-stânga. Desigur, proporțiile acestui echilibru sunt stabilite de cetățeni, prin vot, însă într-adevăr, Partidul Popular European Creștin-Democrat, cunoscut și prin abrevierea PPE, sau EPP în engleză, a fost în mod constant cel mai important grup politic din Parlamentul European după fiecare scrutin.

Asta înseamnă, în mod clar, că oamenii înțeleg nevoia unui leadership de centru-dreapta, liberal și creștin-democrat, în fruntea Europei și văd beneficiile politicilor de dreapta pe care noi le inițiem și le implementăm. Faptul că Uniunea Europeană este cea mai prosperă și mai stabilă regiune a lumii nu este o întâmplare.

Prin urmare, la nivelul Parlamentului European, unde grupul nostru politic este majoritar, dezbaterile au loc în acest context, al echilibrului dintre forțe. Și vreau să precizez că valorile doctrinare sunt extrem de importante în negocierile care se fac pe amendamente, rezoluții, uneori până la nivel de virgulă, la fel cum important pentru noi toți este să reușim, într-un cadru democratic, să limităm pagubele pe care anumite curente populiste sau anumiți politicieni extremiști le pot produce în viața cetățenilor.

Și mai vreau să spun că negocierile la care am participat, de multe ori în calitate de raportor, se bazează pe profesionalism, pe o manieră civilizată și constructivă de a discuta.

Da, avem viziuni politice sau doctrinare diferite, însă avem și un scop comun: acela de a face viața mai bună, mai ușoară și mai sigură pentru toți cetățenii Uniunii.

JA: Nu de puține ori s-a tot spus că deși Aradul a avut în această legislatura europeană doi europarlamentari aportul lor nu s-a simțit, la nivelul județului și orașului. În ce măsura munca și rolul unui europarlamentar îi impactează pe arădeni?

G.F: Oamenii trebuie să știe clar ce atribuții are fiecare instituție, ce prerogative, și ce așteptări legitime putem avea de la ele. Nu cred că e bine sau util să amestecăm rolurile fiecăruia și să creăm confuzie sau chiar frustrare, pentru că nu e cazul. Parlamentul European este legislativul Uniunii Europene, iar în munca mea de acolo, prin amendamente depuse, prin negocieri purtate, am reușit în mai multe rânduri obținerea de facilități sau sprijin pentru autorităților locale, inclusiv din România, astfel încât ele să poate demara sau implementa proiecte pentru cetățeni, la nivel local.

În ce mă privește, eu am ținut în permanență contactul cu administrația arădeană, am informat la timp despre oportunitățile pe care le oferă UE comunităților locale și i-am sprijinit pe colegii mei să atragă bani europeni pentru Arad.

Mă bucur de asemenea că Municipiul Arad a continuat politica mea de cumpăra tramvaie pentru a avea un serviciu public de transport modern și în același timp, trebuie să apreciem faptul că Aradul va primi peste 100 milioane de euro (bani europeni) să-și realizeze un CET nou și modern.

Apoi, vorbim de centura de Sud-Est a municipiului, un proiect de peste 160 de milioane de euro, care face ca Aradul să devină primul municipiu din România cu inel de centură 100% realizat.

Aici putem adăuga și drumul expres Arad – Oradea, unde cele două județe vor primi peste 2 miliarde de euro pentru această investiție! Dacă vorbim de spitale, trebuie să apreciem faptul că în Arad s-au construit 3 spitale moderne, dar și că s-au atras 110 milioane euro pentru a construi o maternitate modernă – tot din fonduri europene.

În acest moment avem constructori desemnați pentru reabilitarea infrastructurii de cale ferată dintre Arad și Timișoara, unde vorbim de o valoare de peste 800 de milioane de euro.

Mai mult, peste Mureș se vor construi 3 poduri. Unul realizat de Municipiul Arad, cu finanțare europeană, care leagă cartierul Aradul Nou de strada Andrei Șaguna. Al doilea pod, realizat de către Consiliul Județean, va lega cartierul Sânicolau de Vladimirescu, iar al treilea pod va fi realizat de către Guvernul României și va fi un pod de cale ferată, ceea ce însemnă modernizarea legăturilor dintre Arad și Timișoara.

Europa este, așadar, prezentă clar și decisiv în Arad, prin lucruri care se văd, prin finanțări, prin proiecte, multe dintre ele fiind posibile în mod direct prin munca parlamentarilor europeni, inclusiv a mea. Toate aceste finanțări, la Arad și oriunde, sunt rodul dezbaterilor, negocierilor, amendamentelor, a întregii activități din Parlamentul European.

Dacă punem lucrurile în contextul lor corect, eu cred că aportul Parlamentului European s-a simțit și se simte bine de tot în multe lucruri care se dezvoltă și se contruiesc în jurul nostru.

JA: Vorbind despre direcții politice, în acest moment există o tendință extremistă puternică ce se face resimțită în tot mai multe țări. Ce se va întâmpla în 2024? Va putea fi combătută sau se vor consolida „aripile” extremelor?

G.F.: Decizia finală aparține mereu oamenilor, alegătorilor. Însă, așa cum am mai spus și repet, rolul unui politician responsabil și democrat, este acela de a spune oamenilor adevărul. Iar adevărul este că extremismul nu doar că nu este bun sau moral, dar nici nu funcționează. Aici nu este loc nici măcar de dezbatere. Avem exemple nenumărate în istorie, de la nazism, la fascism, la comunism. Extremismul duce la criză, la sărăcie, la război. Asta ne dorim? Eu cred cu tărie în înțelepciunea comună a sutelor de milioane de alegători europeni care, prin vot, vor infirma aceste tendințe, anul viitor, la alegerile din iunie. Și, desigur, trebuie să fim realiști. Creșterea unor curente extremiste sau populiste, care înseamnă de fapt radicalism și minciună, nu se produce în vid.

În Europa de acum, trăim o perioadă dificilă, iar această perioadă dificilă vine după o pandemie, după o criză energetică, inflație mare și vine în condiții de război pe continentul nostru.

Ce oferim noi, ca liberali și creștin-democrați e o politică bazată pe adevăr și pe valori, oferim garanția susținerii financiare din partea UE pentru proiectele majore de care românii au nevoie, oferim permanent și în mod real oportunități și sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea agriculturii, pentru modernizarea școlilor sau a spitalelor. Acestea sunt lucruri reale, fapte și rezultate, nu demagogie sau baliverne.

Și mai oferim ceva, ca partid liberal responsabil și european: pacea!

Extremiștii și populiștii nu pot oferi asta. Ei vor aduce violență, tensiune, poate chiar război. Iar unii dintre ei, finanțați de Moscova în vreme ce tezaurul nostru e ținut ostatic, poate chiar asta și-ar dori: să intre iarăși în București călare pe tancurile rusești.

JA: La nivel național s-a vorbit mult despre un pol de dreapta. Credeți în această soluție?

G.F: Răspunsul meu, ca liberal și creștin-democrat, este clar, da! De fiecare dată când a fost unită, Dreapta a câștigat în fața socialiștilor, ca de exemplu în cazul alianței CDR+PD, a Alianței DA, sau a celei dintre PNL și PDL.

Așa cum am spus mai devreme, doctrina contează, iar ea contează și la noi și este ceva vizibil și tangibil. Este arhicunoscut faptul că guvernele de dreapta din România au pus mereu, iar și iar, de fiecare dată, bazele dezvoltării economice și ale prosperității, iar cele de stânga s-au priceput la a cheltui banii proveniți din prosperitatea creată de dreaptă, și nu întotdeauna cu înțelepciune. Acum ne aflăm într-o coaliție de centru, dar nu vreau să mă gândesc cum ar fi arătat actul de guvernare în România fără PNL.

Însă, eu cred că va trebui să acționăm responsabil, mă refer cei de dreapta, la cei autentici, la cei care cred în liberalism și în creștin-democrație și să ne unim. Nu știu exact când se va realiza această coagulare a dreptei, dar știu că România are nevoie de ea, pentru a-și oferi sieși noi șanse de dezvoltare și prosperitate.

Și mai știu că ea va trebui să se realizeze în jurul Partidului Național Liberal, care este nu doar cel mai mare, ci și singurul partid autentic de centru-dreapta din România, ca de altfel și unul dintre cele mai vechi partide liberale europene.

Cred, așadar, nu doar în această soluție, cum spuneați, ci și că ea este singura soluție pentru o guvernare care să le facă românilor viața mai bună!

JA: De multe ori amintiți de „matematica politică”, fie că vă referiți la politica europeană, fie la cea națională. Poate PNL să iasă „pe plus” din guvernarea cu social-democrații?

G.F.: Guvernarea în coaliție cu PSD a reieșit dintr-o matematică elementară, dictata de nevoia de stabilitate politică într-o regiune în care, de doi ani, ne confruntăm cu efectele războiului.

Mai mult, pentru a continua dezvoltarea României, era în mod clar necesar ca PNL să rămână la guvernare și să își contiune proiectele, așa cum se poate face asta într-o coaliție cu un adversar ideologic.

Însă, vreau să vă aduc aminte că atâta vreme cât PNL a condus Guvernul, în ciuda situației din regiune dar și a crizelor la nivel european, bugetul s-a încadrat în deficitul negociat cu Comisia Europeană, am reușit să creștem pensiile cu 41% în 3 ani, am reușit să avem stabilitate, am sprijinit economia și am demarat marile investiții de care țara avea nevoie. Ca dovadă, astăzi se lucrează la peste 700 de km de autostradă, proiecte inițiate de Guvernul PNL.

Mai mult, am reușit să punem la dispoziția României 80 de miliarde de euro prin bugetul multianual 2021-2027 și prin programul Național de Redresare și Reziliență. Este clar că PNL trebuia să continue guvernarea pentru a se asigura de buna gestionare a sumelor atrase.

Faptul că am acceptat o coaliție de guvernare cu PSD a fost și este un gest de responsabilitate dar și de curaj din partea PNL. Da, matematica politică contează, dar nu mai mult decât valorile sau principiile. Ori, fiind la guvernare, PNL are grijă ca valorile democratice, europene și liberale să nu fie neglijate.

Ce e important e faptul că astăzi, prin contribuția decisivă a PNL, avem bani la dispoziție pentru dezvoltare, oferim coerență guvernamentală și așteptăm ca PSD să facă la fel, respectăm statul de drept și promovăm politicieni cinstiți.

Din acest punct de vedere, PNL este deja pe „plus”, așa cum spuneți, pentru că și-a făcut și își face datoria față de țară, chiar și cu anumite riscuri politice.

JA: La nivel local este pregătit PNL Arad să facă față anului 2024, în contextul în care după ultimele alegeri locale a existat mereu o fisură între „aripa Bibarț” și restul partidului.

G.F: Organizația PNL din județul Arad este una a faptelor și a apropierii permanente de cetățeni. Și este o organizație unită. Ce ne preocupă pe noi, și avem rezultate bune în acest sens, este crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea comunităților locale și, iată, liderii PNL se află pe primul loc al încrederii din partea oamenilor. Este o încredere câștigată prin muncă și prin rezultate. Prin urmare, și în 2024, suntem pregătiți să ne continuăm munca.

Așa că răspunsul meu este clar: PNL Arad se concentrează pe administrație și pe rezultate pentru arădeni și aceasta este prioritatea mea ca președinte al organizației județene. În 2024, din partea PNL, la Primăria Aradului va candida domnul Bibarț, iar la Președinția Consiliului Județean va candida domnul Cionca.

Suntem pregătiți, întreaga echipă a PNL, ca în 2024 să dezvoltăm și mai mult județul Arad. Este tot ce contează și este singurul lucru care contează.