ARAD. Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL/PPE, a vorbit în plenul Parlamentului European despre necesitatea finalizării reţelei transeuropene de transport TEN-T.

„În primul rând, aș vrea să salut propunerea Comisiei Europene de Revizuire a liniilor directoare ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T), întrucât Regulamentul actual stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile cu o structură pe două niveluri, în Uniune, una în slujba cetățenilor pentru dezvoltarea pieței interne, precum și pentru coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii. De asemenea, Regulamentul acordă o atenție deosebită conexiunilor transfrontaliere, care vor îmbunătăți interoperabilitatea între diferitele moduri de transport și vor contribui la o integrare multimodală a transporturilor Uniunii, și ar trebui să țină seama și de dinamica de dezvoltare a sectorului transporturilor și de noile tehnologii ale viitorului. Transportul nu se oprește la granițe. Dacă optimizăm conexiunile feroviare, porturile și drumurile din întreaga Europă, nu numai că vom economisi timp și bani, ci vom stimula și locuri de muncă și creștere în UE. Conectivitatea îmbunătățită între diferite moduri de transport sprijină, de asemenea, tranziția către un transport mai eficient și mai durabil”, a declarat Falcă.

În continuare, europarlamentarul arădean a atras atenția că statele membre „ar trebui să desemneze o autoritate competentă unică în conformitate cu cadrele juridice naționale și cu structurile administrative proprii pentru a se asigura că proiectele privind rețeaua centrală vor beneficia de integrarea procedurilor de autorizare și vor avea un punct de contact unic pentru investitori, care să permită o gestionare eficientă și clară a procedurii generale”.

În ceea ce privește finalizarea reţelei TEN-T, europarlamentarul PNL a transmis:

„Având în vedere necesitatea urgentă de a finaliza rețeaua centrală TEN-T până în 2030, simplificarea procedurilor de acordare de autorizații ar trebui să fie însoțită de un termen-limită în care autoritățile competente responsabile ar trebui să ia o decizie globală privind construcția proiectului. Acest termen-limită ar trebui să asigure o gestionare mai eficientă a procedurilor și nu ar trebui să compromită standardele înalte ale Uniunii privind protecția mediului și transparență”.

În final, Falcă a dat exemplul investiției de pe coridorul IV paneuropean:

„Acest proiect european care vizează marea infrastructură a României (Frontieră – Curtici – Simeria), finanțat din fonduri nerambursabile, va transforma transportul feroviar român, dar și pe cel european. Coridorul de pe teritoriul României este parte din Axa prioritară TEN-T 22 (coridorului IV Pan-European) Nürnberg–Praga–Viena–Budapesta–Curtici–Simeria–Brașov–București–Constanța. În acest sens, vorbim de un transport pentru trenurile de persoane cu 160 km/h și 120 km/h pentru transportul de marfă. Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind în mod cert o soluție verde eficientă”.