ARAD. Dacă în mandatul precedent al Consiliului Local Municipal, Marin Lupaş se referea aproape în fiecare şedinţă la pasarela de la Trei Insule, zona a fost adusă din nou în atenţia CLM, de data aceasta de către Cătălin Costea. La finalul ultimei şedinţe ordinare, alesul USR a atras atenţia asupra circulaţiei rutiere haotice de pe Trei Insule, asupra riscului de distrugere a spaţiului verde, dar şi a construcţiilor neimpozitate.

Abuz şi ilegalitate

„De aproximativ doi ani de zile, cetăţenii care locuiesc în zona Trei Insule fac interpelări, fac sesizări Primăriei şi Poliţiei Locale şi nimeni nu le răspunde, din păcate. Acolo sunt nişte alei pietonale – nu sunt alei asfaltate, sunt foarte înguste – pe care parchează oamenii într-un mod abuziv şi ilegal. Pe lângă faptul că parchează ilegal, pe acel drum nici măcar nu trebuie să existe o maşină fiindcă sunt considerate alei pietonale. Din cauza absenţei unor însemne rutiere, maşinile intră şi ies de pe acele locuri concesionate în mod liber. Din câte am înţeles eu din interpelările cetăţenilor, Poliţia Locală – din păcate – nu are pârghiile legale de a amenda aceşti cetăţeni, amenzi care practic vin în bugetul local. Pe lângă această problemă legată de Poliţia Locală care este constrânsă de lege, în cadrul compartimentelor de specialitate apare existenţa pe acel loc a 440 de contracte de concesiune încheiate. Dar sunt 527 de construcţii. Asta înseamnă că Primăria, în mod real, nu impozitează 87 de construcţii, pentru care nu există contract de concesiune. Noi, la nivel de Consiliu Local şi la nivel de Primărie, trebuie să considerăm zona Trei Insule ca fiind probabil o zonă unică în România şi un cartier exclusiv verde. Noi, în momentul în care permitem unor cetăţeni să intre abuziv cu maşinile, să distrugă spaţiul verde, distrugem acea zonă verde a Aradului. Avem două soluţii: prin cadrul Primăriei să se pună aceste însemne rutiere prin care să se interzică circulaţia autovehiculelor în acea zonă în aşa fel încât să se reglementeze zona; sau să se deschidă o dezbatere publică cu cetăţenii din acea zonă, în aşa fel încât să se găsească o soluţie viabilă. Eu vin în faţa dumneavoastră – atât în faţa consilierilor, cât şi în faţa Primăriei – să spun că este o problemă care tărăgănează de prea mult timp, care se poate reglementa foarte, foarte uşor” – a conchis Cătălin Costea, invitându-i pe colegii săi din CLM şi pe primar să-şi exprime eventualele opinii pe această temă.

Stabilirea priorităţilor

Edilul Călin Bibarţ nu a întârziat să ia cuvântul:

„Ceea ce spuneţi şi semnalaţi este parţial corect. Problema este că respectiva zonă, de la bun început nu a fost gândită corespunzător. Adică: trebuia clar un regulament al zonei, trebuia clar parcelată şi stabilite aleile şi numărul de loturi existente şi posibile pentru concesiune/ închiriere, încă din perioada comunistă şi până după ‘90, care, cum a primit de la Primărie să concesioneze sau să închirieze. Suplimentar, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, unii au mai construit şi ilegal. Dacă vă uitaţi în contractele de concesiune ale celor care le au, veţi constata că ei au primit acolo cu scop de recreere şi de petrecere a timpului liber, în general în weekend, şi nu să se mute definitiv. Realitatea a fost că unii s-au mutat definitiv. Într-adevăr, nu putem pune acum indicatoare de circulaţie – nu semne – pentru că terenul nu e reglementat, nu e drum public, nu are nume de stradă. Toate acestea ar trebui să se regăsească într-o gândire unitară şi într-un proiect pe care Consiliul să-l adopte şi să facem puţină ordine acolo, inclusiv cu cei care au construit ilegal – nu a le da contracte de concesiune ulterior.

Dar noi avem astfel de probleme de anvergură mai mică sau mai mare şi prin oraş. Avem suprafeţe de teren care nu ştim dacă sunt ale Primăriei sau nu, avem drumuri pentru care am constatat atunci când am vrut să le modernizăm că nu avem CF pe ele, motiv pentru care cu preponderenţă Direcţia Patrimoniu s-a focalizat pe ceea ce este în oraş, pentru a face ordine aici – de multe ori depinzând de unele fonduri europene existenţa acelui CF – şi nu s-a putut ocupa în mod special de Insula 3. Ce am făcut – fiind conştienţi că sunt, totuşi, acolo oameni – a fost să întreţinem în limita posibilităţilor drumul de acces spre Insulă, asfaltul pe care îl ştim spre Pădurea Ceala, şi suntem deja în SICAP cu pasarela spre Insula 3. Rezolvăm aceste două lucruri şi după aceea sperăm noi să rezolvm şi ceea ce este pe Insula 3. Dar trebuie să stabilim nişte priorităţi pentru că nu putem dubla personalul de la Direcţia Patrimoniu şi face contracte de milioane de lei pentru cadastrare.”

Responsabilitate instituţională

În continuare, Cătălin Costea a intervenit pentru a face câteva precizări suplimentare:

„Eu înţeleg care este ordinea priorităţilor. În schimb, pe răspunderea instituţională, Legea 273/2020 spune aşa: <Instituţiilorşi persoanelor fizice şi juridice le revin următoarele obligaţii: să nu ocupe domeniul public cu vehicule în afara spaţiilor marcate expres de administratorul domeniului public> (al.1) şi, cel mai important pentru noi şi aici trebuie să ne gândim pentru că acolo sunt foarte mulţi copii, al.6 spune aşa: <În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, adminsitrativ, contravenţional, civil sau penal>.”

Primarul Bibarţ a reiterat faptul că „acele suprafeţe de teren nu sunt declarate drumuri publice, nu sunt întabulate pe Primărie, să aibă caracter de drum public, nu au tramă stradală. Toate lucrurile acestea trebuiau făcute de la bun început, acum mulţi, mulţi ani. Nu s-au făcut, asta este realitatea. O să le facem noi. Dar pentru asta e nevoie de o lucrare cadastrală foarte mare care necesită timp şi resursă financiară. În timp ce noi avem, tot contra-cronometru, lucrare cadastrală pentru parcul din Vlaicu, lucrări cadastrale la câteva drumuri din pământ pentru că nu le-am putut depunde pe <Saligny> pentru că nu figurează în CF pe noi… şi exemplele din oraş pot continua. De aceea v-am spus că am făcut o prioritizare. Cum Insula 3 este de prin 1960 dată de comunişti pentru aşa ceva, cum s-a stat atâta timp, se mai poate sta un an sau doi…”

 

În ciuda argumentelor edilului, Cătălin Costea a ţinut să mai pună o întrebare:

„În cazul în care se va întâmpla o tragedie acolo deoarece nu există un însemn care să interzică intrarea autovehiculelor pe Insulă, cine va fi responsabil?” „Cel care îl produce” – a răspuns, scurt, primarul.

Dezbatere publică, hotărâre CLM

A intervenit pe subiectul Trei Insule şi alesul UDMR Levente Bognar:

„Statutul acestei zone a Aradului s-a transformat. Noi zicem <Trei Insule> dar nu mai e insulă în momentul în care intră maşini. Podul ce se va construi va fi pietonal, deci – dacă păstrăm tradiţia insulei, atunci trebuie să fie insulă. Devine insulă dacă cota Mureşului creşte, ştim cu toţii că e o problemă foarte mare. Într-adevăr, ar trebui să luăm o hotărâre să nu intre cu maşini acolo. Deci, dacă există o astfel de dorinţă, haideţi să promovăm o hotărâre de Consiliu şi reglementăm pe plan local.”

Alesul liberal Petru Barb a replicat:

„Ce vor spune cei care locuiesc acolo dacă noi luăm această măsură? Sunt oameni care locuiesc acolo permanent. Le interzicem să intre la casele lor, să-şi facă aprovizionarea, să-şi ducă diverse materiale? Cum putem să rezolvăm problema?”

Primarul Călin Bibarţ a încheiat discuţia:

„Nu am intrat încă în dezbatere pe subiect. La momentul la care cineva – cu ajutorul şi Primăriei – face un draft, poate copiem din altă parte… haideţi să discutăm atunci varianta 1, varianta 2, în anumite zile, între anumite ore, pentru cel care construieşte, pentru cel care face aprovizionarea… Sunt multe variante, n-o să inventăm roata, vă asigur. Putem găsi, din cât e lumea asta de mare, astfel de situaţii. În Elveţia sunt localităţi în care nu ai voie deloc cu maşina, există trenuleţul, există autobuzul electric… Când avem ceva concret, cu o dezbatere publică – că oricum ne obligă şi legea ca o astfel de decizie luată prin hotărâre de consiliu să fie pusă în dezbatere publică, ca cei de acolo să-şi spună părerea… Noi putem să o refacem insulă şi dacă nu cresc cotele Mureşului: escavăm partea unde s-a lipit de zona cu Zădăreniul, dar… nu face obiectul şedinţei de astăzi. Ceea ce a spus colegul nostru este o realitate, noi va trebui să ne pliem pe realitatea de acum şi să vedem cum o facem cât mai corespunzătoare pentru oamenii de acolo. O să vedeţi ce opinii divergente vor fi între ei…”