Nu putem spune că ne lăudăm cu o economie „împrăştiată” pe toată raza judeţului nostru. De fapt, suntem cam în extreme. Asta spun datele adunate chiar de către Institutul Naţional de Statistică. Mai mult decât atât, informaţiile arată că peste 80 la sută din totalul societăţilor comerciale din judeţ, indiferent de natura lor, se regăsesc pe raza municipiului Arad. Datele indică faptul că numai şapte localităţi din judeţul nostru au mai mult de 30 de firme la 1.000 de locuitori: municipiul Arad, comunele limitrofe Vladimirescu, Livada şi Şofronea, oraşul Sebiş, comuna Moneasa şi, interesant, comuna Şiştarovăţ.

Acestea ar fi singurele localităţi care, teoretic, oferă locuri de muncă sau o gamă de selecţie pentru locuitorii lor sau pentru cei din localităţile limitrofe. În schimb, avem mult mai multe localităţi în care numărul firmelor este foarte mic, între una şi zece societăţi la 1.000 de locuitori: Macea, Covăsânţ, Olari, Zărand, Seleuş, Mişca, Şepreuş, Apateu, Craiva, Hăşmaş, Cărand, Conop, Birchiş, Petriş, Brazii, Pleşcuţa şi Hălmagiu.

În aceste comune oamenii nu prea au de unde să aleagă locuri de muncă şi, totodată, numărul mic de societăţi comerciale se traduce prin faptul că populaţia din zonele menţionate mai sus se ocupă, în continuare, de agricultură şi creşterea animalelor pentru a-şi duce traiul. Cea mai mare parte a comunelor din judeţul nostru se află, din punct de vedere al firmelor, într-o categorie de mijloc, cu 10-20 de persoane juridice la 1.000 de locuitori, aici fiind inclus chiar şi oraşul Pecica.

Tot într-o categorie de mijloc, dar cu 20-30 de firme la 1.000 de locuitori, regăsim câteva localităţi din Arad, aici fiind incluse marea majoritate a oraşelor judeţului: Nădlac, Lipova, Chişineu-Criş, Ineu, dar şi comunele Iratoşu, Zimandu Nou, Zădăreni, Şagu, Fântânele, Păuliş, Ghioroc, Şilindia şi Socodor, mare parte dintre ele aflându-se în zona limitrofă municipiului.

Puncte slabe

Specialiştii au identificat şi câteva dintre punctele slabe ale economiei judeţului Arad, puncte care au dus la asemenea decalaje între numărul de firme din municipiu şi zonele limitrofe şi numărul de firme din restul judeţului. Pe lista punctelor slabe apar infrastructura rutieră deficitară, caracterul de subzistenţă al agriculturii şi investiţiile insuficiente în această ramură, dar şi lipsa diversităţii economice în diferite zone din judeţ. Totodată, localizarea agenţilor economici concentrată aproape exclusiv pe considerente de cost ale forţei de muncă este un alt punct slab.

Când?

În momentul în care aceste puncte slabe vor dispărea sau măcar se vor disipa, putem spera că numărul firmelor va creşte şi în alte localităţi ale judeţului.