ARAD. Muncesc fără acte sau cu acte incomplete. Muncesc pentru câteva sute de lei în plus, fără a mai ține cont de siguranță sau securitate, fără a se gândi la efectele unui posibil accident de muncă sau fără a lua în calcul lipsa asigurărilor de orice fel. Munca „la negru” este în continuare varianta pe care sute de angajați arădeni o preferă, fiind astfel la cheremul angajatorilor și lipsiți de orice mijloc de a se apăra legal în cazul unor probleme în relația angajator-angajat.

Doar în primele șase luni din acest an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad a efectuat 909 controale ce au vizat munca nedeclarată, în paralel cu controalele de fond. Rezultatele arată, dacă mai era nevoie, că zona subterană a muncii există și persistă în domeniile deja consacrate. „La 435 dintre angajatori s-au depistat nereguli, fiind aplicate 801 sancțiuni, atât avertismente, cât și amenzi, valoarea acestora atingând suma de 1.259.000 lei”, a punctat pentru Jurnal arădean/aradon.ro Ecaterina Isac, inspector șef ITM Arad. În ceea ce-i privește pe cei care lucrau fără acte legale, Inspectoratul a identificat 290 de persoane.

Tendința muncii la negru se menține, așadar, în sectoarele unde ani de zile a fost perpetuat obiceiul „angajatului cu ziua”, așa cum sunt construcțiile. Din păcate, acest domeniu este și cel mai expus riscurilor de accidente de muncă, așa că lipsa formelor legale de muncă nu aduce beneficii muncitorilor. Potrivit ITM Arad, alte domenii cu probleme sunt: protecție și pază, service-auto, depozite, comerț.

„Inspectorii de muncă din cadrul ITM Arad desfășoară în această perioadă o acțiune de informare care se adresează atât celor implicați în procesul muncii, cât și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Acțiunea, intitulată semnificativ «Muncește legal! Cunoaște-ți drepturile!» urmărește în principal conștientizarea persoanelor apte de muncă cu privire la consecințele negative pe care le produce munca nedeclarată și munca subdeclarată, așa numita «muncă la gri», când o parte din munca prestată efectiv de salariat este plătită fără a fi declarată și fiscalizată. În astfel de situații, cel prejudiciat este salariatul, întrucât îi sunt încălcate drepturi iar, în cazul unui conflict de muncă, acesta nu poate face dovada neplății muncii prestate”, transmite Ecaterina Isac.

ITM Arad subliniază că „este imperios necesar ca atât angajații, cât și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să fie informate, atât cu privire la documentele ce urmează a fi încheiate la angajare, cât și cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au ca angajat”.

În probă doar cu contract

Astfel, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să știe, că înainte de a începe activitatea trebuie să semneze contractul individual de muncă iar ,,perioada de probă” se desfășoară doar după semnarea acestui act. „Este deosebit de important ca înainte de a semna contractul individual de muncă, viitorul angajat să citească cu atenție clauzele. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă și înmânarea unui exemplar salariatului revine angajatorului”, mai spune Isac.

Modificările contractului cadru

În Monitorul Oficial nr.712 din 19 iulie 2021 a fost publicat Ordinul nr.585 emis la data de 02 iulie 2021 de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale privind modificarea și completarea modelului – cadru al contractului individual de muncă. Conform noilor reglementări, atribuțiile postului vor fi prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, excepție făcând microîntreprinderile cu până la 9 salariați, care au obligația de a completa o scurtă caracterizare / descriere a activității, în cuprinsul contractului individual de muncă. De asemenea, se instituie obligația angajatorului de a informa angajatul cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat, în speță fiind vorba de angajații în vârstă de până la 35 de ani care sunt asigurați și contribuie la sistemul public de pensii, excepție făcând, până la data de 31.12.2028, angajații care realizează venituri din salarii în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii și care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Codul fiscal, în ceea ce privește impozitul pe venit.