Zeci de localităţi din Arad stau cu gunoiul pe străzi pentru că firma care a câştigat licitaţia pentru colectarea gunoiului menajer în zonele 2 şi 5 nu a catadicsit să înceapă cu adevărat activitatea. Povestea problemelor cu care se confruntă localităţile cu pricina v-am relatat-o deja într-un material scris în urmă cu mai bine de două săptămâni. De atunci, situaţia nu s-a îndreptat cu nimic, în schimb acuzele politice au curs mai ales de o parte (reprezentanţii PSD au urlat în gura mare că mai marii Consiliului Judeţean raportează un proiect de succes când, de fapt, firmele de casă ale PNL nu îşi fac treaba), iar cealaltă parte (adică CJA) s-a apărat cum a putut. Şi tot de atunci gunoiul a început să „miroase” şi în alte judeţe care se chinuiesc şi ele fără urmă de succes să încheie, cu magna cum laude, proiectul privind sistemul de management integrat al deşeurilor solide.
Unde a rămas gunoiul neridicat? În câteva localităţi din Timiş, la Deva, în zeci de localităţi din Arad. De ce facem legătura între acestea? Pentru că firmele care se ocupă de colectarea gunoiului menajer în toate localitățile la care facem referire acţionează, se pare, sub umbrela aceluiaşi grup. La Arad – Grup Salubrizare Urbană, la Timiş şi Deva – Brai-Cătă. Împreună, un grup cu cel puţin o problemă uriaşă, conform primarilor din localităţile pe care aceste firme le uită de la colectare: absenţa mașinilor cu care să strângă gunoiul.
Dacă la Arad gunoiul lăsat pe străzi de săptămâni întregi nu a atras încă furia publică a mai marilor ADI Deşeuri, care par că au altă treabă decât deşeurile, a CJA sau a primarilor, care s-au plâns mai mult pe la colțuri, la Deva primarul Florin Oancea ameninţa încă din 21 ianuarie cu faptul că „de mâine, aplicăm amenzi! Dacă într-o lună sau două nu își revin, cer ieșirea din ADI Deșeuri, indiferent de urmări”. Scurt, pe doi. Dar gunoaiele au rămas şi pe 22 ianuarie pe stradă… Care este imaginea Devei? Mormane de gunoaie, ghene pline și multă mizerie. Iar mai marii orașului spun că aceasta este imaginea Devei de la momentul în care SC Brai-Cătă a câștigat licitația făcută de ADI Deșeuri Hunedoara. Sute de sesizări ale oamenilor au ajuns cu toate la ADI Deșeuri. Primarul spunea că singura pârghie existentă este să amendeze firma, dacă aceasta nu se conformează, până acum societatea primind doar avertismente.
În fapt, întreg județul Hunedoara fierbe de la sfârșitul anului trecut, de când firma care a câștigat licitații pentru mai toate zonele județului a intrat în „pâine” forțat. Deși, la licitații, societatea s-a angajat că va avea mașini suficiente pentru a ridica gunoiul, acest lucru nu s-a întâmplat, situație similară cu Aradul.
Care a fost scuza invocată de firmă? Faptul că, potrivit contractului, termenul de mobilizare era de 120 de zile, numai că cei de la Consiliul Județean nu l-ar fi respectat, pentru că ar fi depășit termenul de 1 ianuarie 2019 impus de UE și astfel ar fi fost obligat să dea înapoi toți banii europeni pe care i-a primit pentru Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor. Termenul a fost scurtat la 30 de zile, iar SC Brai-Cătă a intrat în pâine imediat după.
Brai-Cătă trebuie să asigure serviciul de salubrizare pe raza localităţilor Ticvaniu Mare, Ciudanoviţa, Forotic, Grădinari, Vărădia, Vrani, Berlişte, Naidăş, Ciuchici, Sasca Montană, Ciclova Română şi Răcăşdia din Caraş-Severin. Primarul din Răcăşdia, care împreună cu alţi edili din zona Văii Caraşului au stat la masa discuţiilor cu reprezentanţii firmei, spune că „nu am renunţat la colaborarea cu ei, dar nu au demarat activitatea, deşi trebuia să înceapă în mai 2018. Spuneau că nu mai vin pentru că nu au unde să depoziteze gunoiul. Când va fi gata deponeul, poate vin“.
Iar afirmația celor de la Brai-Cătă, din citatul domnului primar te duce cu gândul la … Timiș.
Aici, la Timiş, gunoiul s-ar colecta de către cei de la Brai-Cătă, dar nu au unde să-l ducă. Vă sună cunoscut?  Ca atare, Sânnicolau Mare căci despre acestă localitate din Timiş e vorba,  riscă să se îngroape în gunoaie pentru că deşeurile de aici ar putea fi ridicate, dar nu mai sunt, în condiţiile în care nu sunt primite la centul de colectare. Motivul? Cât se poate de simplu: firma care colectează gunoiul, Brai-Cătă, ar trebui să plătească firmei care deține stația de transfer restanţele mari. Operatorul de salubritate a fost amendat de Primărie deja, în acest caz. Primarul Dănuț Groza a solicitat, însă, nu doar rezolvarea situației, ci și rezilierea contractului cu SC Brai-Cătă SRL şi spune că, atâta timp cât rămâne aceasta firmă, problemele nu se vor încheia.
Numai că nici aici nu e vorba de doar o localitate, ci de zonele 2, 3 și 4 de colectare, colectarea care s-a oprit după ce aproximativ 20 de mașini de deșeuri s-au umplut şi nu s-au mai golit. Blocajul s-a produs în zonele Jimbolia – Făget, dar cei de la Brai-Cătă au contract de colectare a gunoiului pe 44 de localități din Timiș, pe zonele Făget (12 localități), Jimbolia (16 localități), Deta (16 localități)! „Noi, cei de la asociație, ne dorim ca acest contract să decurgă cum și l-au asumat cei de la Brai Cătă. Au tot sprijinul din partea asociației și a primăriilor, trebuie să ne punem la masă cu toții și să vedem ce nu funcționează. Noi sperăm ca în aceste zile lucrurile să intre în normalitate”, spune Romeo Ursu, reprezentant ADID Timiș.
La Arad, firma Grup Urban Salubrizare, sora, se pare, mai mică a firmei Brai-Cătă, nu a trecut cu mașinile să ridice gunoiul din localitățile din zona 2 şi 5. Primarii de aici acuză, aşa cum aţi putut citi deja, faptul că firma nu are maşinile de gunoi necesare acestui demers.
Pe partea politică acuzele curg însă zi de zi. Cei de la PSD spun că aşa se întâmplă când licitaţiile sunt câştigate de firme de casă ale PNL, în timp ce, de cealaltă parte, reprezentanţii PNL spun, fără a ieşi însă cu declaraţii oficiale ca ceilalţi, faptul că firmele în cauză sunt sub ocrotirea PSD şi că de fapt maşinile de gunoi lipsesc de la Arad pentru că au fost mutate prin zona Bucureşti, unde grupul de firme are alte licitaţii câştigate şi interese mai mari să iasă bine.
Cine sunt firmele în cauză, ce legătură au una cu alta şi toate cu politicul şi de ce nu adună gunoaiele din localităţi? Am încercat să aflăm direct de la sursă. Dar reprezentanţii firmelor sunt de negăsit, aşa cum ne-au indicat şi primarii care se străduiesc să dea de ei săptămână de săptămână.
La Grup Salubrizare Urbană (GSU), telefoanele fixe sunt de fapt faxuri, iar telefoanele mobile puse la dispoziţie pe internet aparţin unor persoane care au lucrat acum 10 ani, respectiv acum 6 ani în firmă, dar au părăsit corabia.La Brai-Cătă nimeni nu s-a mai obosit să indice pe internet o modalitate telefonică de contact.
De făcut bani, firmele cu pricina chiar fac, potrivit cifrelor raportate. GSU avea o cifră de afaceri de 4,4 milioane de lei în 2016 și de 3,8 milioane de lei în 2017 (dar și datorii de peste 12 milioane de lei) și un număr de 45, respectiv 47 de angajați. Brai Cătă avea o cifră de afaceri pe 2016 de 12,1 milioane de lei,  iar pe 2017 de 17,3 milioane de lei (cu un profit de 201.502 lei), având 187 de angajați în 2016 și 286 de angajați în 2017.

Cum ADI Deşeuri şi proiectele de gestionare integrată a deşeurilor sunt pe fonduri europene, măsurile împotriva firmelor care nu-și fac treaba s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva celor de la ADI şi a consiliilor judeţene care gestionează din 2010 aceste proiecte. Şi, ca atare, jocul politic de abia acum începe. Dar despre acestea, într-un alt episod legat de gunoaiele din vestul ţării.